Mierea românească de salcâm, produsă în Mărginimea Sibiului, medaliată de aur la Festivalul Organic European şi dăruită Papei Francisc în timpul vizitei pe care premierul Marcel Ciolacu a făcut-o la Vatican, este vedeta Festivalului European BIO şi al Tradiţiilor Locale, aflat în desfăşurare pe Platoul Fâncel din comuna Ibăneşti, pe Valea Gurghiului.
„La Festivalul anterior Organic European am câştigat medalia de aur pe toate sortimentele de miere. Mierea de salcâm a fost cel mai apreciat produs, dar, bineînţeles, toate au fost medaliate cu aur.
Am reuşit să aduc produsul meu 100% organic până în 2020, ca şi stupină. Nu puteam să-mi vând produsul certificat ecologic dacă nu aveam şi o linie profesională de îmbuteliere şi ambalare certificată ecologic.
În momentul acela am reuşit să accesez nişte fonduri europene, de 100.000 euro, prin care am reuşit să fac o linie de ambalare şi îmbuteliere profesională, certificată ecologic.
Aşa am reuşit să-mi pun produsul pe piaţă, să obţin ştampila ovală şi să obţin certificarea ecologică, atât pe stupină, pe familie de albine, cât şi pe linia de îmbuteliere. Am reuşit să obţin certificarea ca şi produs montan, iar apoi am luat medalia de aur”, a declarat, Ioan Cosmin Herţa, cel care produce acest tip de miere.
Tânărul producător, în vârstă de 40 de ani, ne spune că a început apicultura ca pasiune în anul 2012, după care pasiunea a devenit o afacere, pe fondul unei cereri tot mai mari.
„Am avut prieteni şi cunoştinţe, consumatori de produse ecologice – pentru că, în primul rând, şi eu eram consumator de produse ecologice până să devin producător – şi au început să ceară vreau şi eu, vreau şi eu. Până am văzut că nu am ce să le mai ofer.
Am cumpărat mai mulţi stupi, am dezvoltat, am lucrat la gena familiilor de albine ca să fie mai rezistente la boli, să nu folosesc chimicale, să nu folosesc tratamente cu antibiotice şi am reuşit”, a arătat Ioan Cosmin Herţa.
Pentru a obţine o miere cu adevărat BIO, a spus Cosmin Herţa, e necesar ca locurile în care sunt transportate albinele să fie doar de pădure, departe de aglomeraţia urbană sau de culturile agricole intensive.
„Avem locuri prestabilite din anii anteriori şi mergem în mijlocul pădurii ca să putem pune o etichetă corectă de salcâm.
Dau un exemplu: pentru că albina zboară 5 kilometri ca rază de acţiune în jurul stupului, acei 5 kilometri trebuie să fie undeva în mijlocul pădurii de salcâm ca să poţi recolta doar de la salcâmi, să pui o etichetă corectă de salcâm pe produs.
La fel se întâmplă şi cu celelalte sortimente ale noastre, care sunt doar de pădure. Avem salcâm, tei şi poliflor, totul este din zona noastră, din Mărginimea Sibiului, localitatea Galeş”, a afirmat producătorul.
Apicultorul a spus că o mare problemă pe care o întâmpină sunt oile, care mănâncă florile, dar se străduieşte să aleagă zone lipsite de poluare, din ce în ce mai puţine.
„Noi, ca ecologic, avem culesuri limitate, atât mai poate fi certificat ecologic, din păcate, doar ce mai e de pădure.
Tot ce înseamnă floarea-soarelui, rapiţă, culturi care sunt plantate de fermieri, se stropesc cu pesticide, cu fungicide, cu acaricide, cu insecticide, nici nu mai ştiu denumirea lor, atât de multe substanţe sunt care lasă reziduuri în miere şi automat o contaminează.
N-ar mai putea fi certificată ecologic. Asta nu înseamnă că-i strică din calitate, dar consumăm şi ceva în plus”, a precizat Herţa.
Apicultorul a arătat că a avut 150 de familii de albine şi a mai achiziţionat încă 200 de curând.
Cantitatea de miere, susţine Ioan Cosmin Herţa, diferă foarte mult de la an la an, iar vremea capricioasă din acest an a redus drastic producţia.
„Anul ăsta a fost un an foarte prost din cauza secetei care ne-a afectat şi pe noi. Am fost afectaţi la începutul anului de o iarnă prelungită, iar în perioada salcâmului în loc să culeagă albinele, era frig, iar albina nu iese pe frig.
A fost ploaie şi frig. Cred că putem ajunge undeva la 220 tone de miere într-un an bun. Eu zic aşa: dacă în agricultură merge prost, merge prost şi în apicultură, fie că e prea multă ploaie sau că este secetă. Şi anul ăsta le-am avut pe amândouă.
La noi au fost ploile multe la început şi frigul, după care îngheţul, după care a venit o secetă prelungită”, a spus Ioan Cosmin Herţa.
Mierea produsă de el reprezintă România de doi ani la cele mai mari târguri organice din lume, în Germania, în Coreea de Sud, iar peste o lună va fi la Paris.
„Este un târg foarte mare, organic şi convenţional. Noi suntem pe partea organică şi o să reprezentăm România cu produsele noastre la Paris”, a precizat apicultorul.
În privinţa faptului că mierea sa a ajuns la Vatican, Ioan Cosmin Herţa spune că a fost „o conjunctură fericită”, fiind selectat în urma unui târg susţinut la MADR, datorită faptului că a avut toate certificările, dar şi „calitate fără compromisuri”.
Fermieri şi procesatori din 13 ţări participă, începând de vineri până duminică, la ediţia a doua a Festivalului European BIO şi al Tradiţiilor Locale, pe Platoul Fâncel din comuna Ibăneşti, acesta fiind al doilea cel mai mare eveniment european în domeniul agriculturii ecologice, după conferinţa europeană bio, organizată anual de IFOAM EU.
Invitatul de onoare al Festivalului European BIO şi al Tradiţiilor Locale este Polonia.
