Făinarea tomatelor este o boală produsă de ciuperca Leveillula taurica ce atacă toate organele aeriene ale plantei, dar în special frunzele.
În cazul unor plante atacate de făinare, mai întâi vom observa pete de decolorare (gălbui) de o formă neregulată, de 2-9 mm diametru (în condiții favorabile petele cresc în dimensiune acoperind porțiuni mari din limb).
În dreptul petelor se formează o eflorescență cenușie-albicioasă, formată din conidioforii și conidiile ciupercii.
Leveillula taurica produce simptome în special pe partea inferioară a frunzelor.
Ciupercile ce provoacă făinarea nu necesită umiditate sau umiditate ridicată a frunzelor pentru a infecta frunzele, la fel ca alte ciuperci care cauzează boli foliare.
Capacitatea lor de a se dezvolta într-o serie de condiții, combinată cu capacitatea lor de a produce rapid o mulțime de spori, înseamnă că făinarea se poate dezvolta rapid.
Deși nu este necesară umiditatea, făinarea se dezvoltă cel mai bine atunci când aerul este oarecum umed, dar nu peste 95% din umiditatea relativă.
Pe măsură ce boala progresează, frunzele mor, ceea ce duce la arsuri solare pe fructe, reducerea substanțelor uscate și slăbirea plantelor.
Făinarea tomatelor – sfaturi pentru prevenire
Principalele practici de gestionare a făinării sunt selectarea soiurilor rezistente sau mai puțin susceptibile și aplicarea fungicidelor.
Este recomandată strângerea și distrugerea sau compostarea resturilor de plante pentru a evita răspândirea ciupercii.
Îmbunătățirea circulației aerului prin lucrări și menținerea unei distanțe adecvate între plante ajută la reducerea impactului bolii. Evitați dozele mari de îngrășământ cu azot.
Îndepărtarea frunzelor afectate în perioada vegetației nu este considerată o metodă viabilă pentru gestionarea făinării, deoarece, odată ce petele sunt vizibile, dispersia sporilor din aceste pete, probabil, deja a avut loc, iar sporii vor fi probabil împrăștiați în timpul procesului de îndepărtare a frunzelor.
Făinarea la tomate – tratamente
Făinarea tomatelor este relativ ușor de controlat cu ajutorul fungicidelor aplicate la timp, în special un rol important îl joacă tratamentele preventive.
Multe boli foliare, inclusiv făinarea, încep să se manifeste atunci când plantele sunt stresate, inclusiv în perioada de producție a fructelor.
Fungicidele convenționale includ produse care conțin sulf, cupru, azoxistrobin (de ex. Amistar 0,75-1,0 l/ha, Ortiva Top 1 l/ha), penconazol (Topas 0,5 l/ha), difenoconazol (Cidely Top 1,0 l/ha), boscalid (Signum 1,5 kg/ha) și altele.
Potrivit Cornell CALS, uleiurile botanice (inclusiv ulei de susan, rozmarin și cimbru), microorganismele de biocontrol (inclusiv specii de Bacillus și Streptomyces) și bicarbonatul de potasiu sunt câteva dintre ingredientele active din fungicidele biologice, majoritatea fiind aprobate pentru producția ecologică.
FIBL, recomandă preventiv utilizarea diferitor produse pe bază de lecitină.
De obicei, fungicidele biologice trebuie aplicate săptămânal pentru a menține controlul asupra bolii.
Bacillus amyloliquefaciens tulpina FZB24 (Taegro 0,37 kg/ha), Bacillus pumilus tulpina QST 2808 (Sonata 5-10 l/ha) asigură controlul făinării la tomate.
În plus, produse pe bază de COS-OGA chito-oligozaharde-oligogalacturonane (Fytosave 2,0 l/ha suprafață perete foliar) pot fi utilizate pentru control.
