Animalul lilliac, adesea considerat o creatură nocturnă misterioasă, joacă un rol important în menținerea echilibrului ecologic, având un impact semnificativ în agricultură. Prin controlul populațiilor de insecte dăunătoare, liliecii contribuie la protejarea culturilor și la reducerea utilizării pesticidelor.
În acest articol, vom explica mai multe despre aceste mamifere, și anume:
- Liliac animal – specii, descriere;
- Modul de viață și răspândirea animalului liliac;
- Rolul liliacului pentru agricultură și ecosisteme, ce mănâncă liliecii.
Liliac animal – specii, descriere
Liliacul este un mamifer care aparține ordinului Chiroptera, singurul ordin de mamifere capabile de zbor susținut. Liliecii au o conformație unică, cu aripi formate dintr-o membrană de piele întinsă între degete lungi și subțiri.
Deși sunt mamifere, aspectul lor poate părea mai apropiat de cel al păsărilor datorită capacității lor de zbor. Dimensiunea liliecilor variază considerabil, de la câteva grame la câteva sute de grame, în funcție de specie.
Liliecii sunt răspândiți pe aproape toate continentele, cu excepția regiunilor polare și a unor insule izolate. Ei ocupă diverse habitate, de la pădurile tropicale și savane până la peșteri, clădiri abandonate și zone urbane.
Un adăpost este ideal pentru lilieci dacă întruneşte următoarele condiţiile:
- Are o temperatură constantă;
- În perioada de reproducere umiditatea adăpostului este de minim 40%;
- Este lipsită de curenţi de aer;
- Nu este deranjat cu zgomot sau lumină.
În funcție de specia și regiunea în care trăiesc, liliecii pot fi întâlniți în colonii mari sau trăind solitar. Peșterile, scorburile copacilor și podurile sunt printre cele mai comune locuri de adăpostire.
În România și Republica Moldova, liliecii sunt larg răspândiți și joacă un rol esențial în ecosistemele locale. În România, au fost identificate aproximativ 32 de specii de lilieci, iar în Republica Moldova se găsesc aproximativ 20 de specii.
Printre cele mai comune specii de lilieci se numără:
- Liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus), una dintre cele mai mici specii de lilieci din Europa.
- Liliacul cu potcoavă mare (Rhinolophus ferrumequinum), recunoscut pentru forma caracteristică a nasului.
- Liliac urecheat brun (Plecotus auritus), cunoscut pentru urechile sale mari și pentru abilitatea sa de a vâna în spații închise.
- Liliacul de amurg (Nyctalus noctula) vânează insecte din perdele forestiere, livezi și păduri.
- Liliacul comun (Myotis myotis) se hrănește cu insecte ce se ascund în frunzișul arborilor, inclusiv din localități.
Liliecii – modul de viață
Liliecii sunt în general nocturni, fiind activi în principal după apusul soarelui. Ei își petrec ziua odihnindu-se cu capul în jos în locuri întunecoase și protejate, cum ar fi peșteri, poduri sau crăpături de stâncă.
Ecolocația este un aspect specific modului lor de viață. Liliecii emit sunete de înaltă frecvență, care nu pot fi captate de urechea umană, și își detectează prada prin interpretarea ecourilor care revin de la obiectele din jur.
Aceasta le permite să se deplaseze și să vâneze cu mare precizie chiar și în întuneric total.
Ce mănâncă liliecii
Hrana lor variază în funcție de specie. Liliecii insectivori consumă o cantitate enormă de insecte, inclusiv dăunători agricoli.
Speciile frugivore se hrănesc cu fructe, flori și nectar, contribuind la polenizarea și dispersarea plantelor.
Liliecii au un ciclu reproductiv variat, unele specii dând naștere unui singur pui pe an, în timp ce altele pot naște gemeni.
Pentru a sincroniza nașterea puilor cu perioadele de maximă disponibilitate a hranei și alți factori ecologici favorabili, femelele liliac au anumite adaptări foarte interesante.
La majoritatea speciilor din regiunea noastră, împerecherea are loc toamna, iar spermatozoizii sunt stocați în tractul reproductiv pe durata hibernării, rămânând viabili până la începutul primăverii. Astfel, fecundarea este întârziată.
Aceste adaptări permit femelelor să aducă pe lume puii în perioada când resursele alimentare, în cazul lor – insectele, sunt la apogeu.
Mamele lilieci au grijă de puii lor până când aceștia devin suficient de maturi pentru a zbura și a se hrăni singuri.
Maturitatea sexuală a puilor este atinsă în al doilea an de viață.
În general, liliecii au o longevitate deosebită pentru mamifere de dimensiunile lor, unele specii trăind până la 20-30 de ani în sălbăticie. Aceasta se datorează metabolismului lor lent și stilului de viață relativ lipsit de riscuri.
Rolul liliacului pentru agricultură și ecosisteme
Unul dintre cele mai importante roluri ale liliecilor în agricultură este consumul masiv de insecte dăunătoare. Liliecii insectivori, care reprezintă o mare parte a speciilor, se hrănesc cu o varietate de insecte care afectează culturile agricole. Printre acestea se numără:
- Moliile (Lepidoptera): cum ar fi Spodoptera frugiperda (viermele frunzelor de porumb), Ostrinia nubilalis (sfredelitorul porumbului), Tuta absoluta (molia minieră a tomatelor)
- Gândacii (Coleoptera): printre care – Leptinotarsa decemlineata (gândacul de Colorado) dăunătororul principal al cartofilor și al altor culturi din familia Solanaceae.
- Țânțarii (Diptera): chiar dacă aceștia nu sunt în mod direct dăunători agricoli, țânțarii pot afecta sănătatea umană și animală, iar controlul lor este foarte important în zonele rurale.
Un singur liliac poate consuma pe parcursul unei nopți peste 3000 de insecte. Este important faptul că nu toate speciile de liliac consumă aceleași tipuri de insecte, acest lucru diminuând concurența dintre specii și în același timp, nu rămân categorii de insecte care ar putea să se înmulțească în exces.
Astfel, contribuind la reducerea semnificativă a necesității utilizării pesticidelor chimice. Această capacitate face din lilieci aliați de încredere ai agricultorilor, protejând culturile într-un mod ecologic și sustenabil.
Citește și Aricii – utili în grădină. Ce mănâncă, cum îi atragem.
