Atingerea neutralităţii climatice până în anul 2050 presupune paşi îndrăzneţi şi acţiuni decisive, iar unul dintre cele mai importante obiective este să ne asigurăm că această tranziţie conduce la creştere economică, a susţinut ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, în cadrul Consiliului de Mediu din Luxemburg.
„Noul obiectiv, indiferent de nivel, va prezenta atât o provocare, cât şi oportunitatea de a intensifica ritmul dezvoltării noastre socio-economice în noul cadru inovativ al tranziţiei verzi şi de a asigura un viitor prosper pentru cetăţenii noştri.
Atingerea neutralităţii climatice până în 2050 presupune paşi îndrăzneţi şi acţiuni decisive. Unul dintre cele mai importante obiective este să ne asigurăm că această tranziţie conduce la creştere economică.
În acelaşi timp, garantarea unei tranziţii juste pentru toţi cetăţenii, în special pentru cei vulnerabili, trebuie să rămână un element central al viitorului cadru. Acceptabilitatea socială reprezintă un element cheie în implementarea politicilor necesare pentru atingerea neutralităţii climatice.
În acest sens, este crucial să abordăm preocupările cetăţenilor şi să garantăm că beneficiile economice şi sociale sunt resimţite de toţi”, a spus Fechet, citat într-un comunicat de presă al ministerului de resort.
Pe tema propunerii de Directivă privind rezilienţa şi monitorizarea solului, oficialul român a subliniat importanţa acestui document, în contextul în care deşertificarea influenţează negativ ecosistemele, productivitatea terenurilor agricole şi nivelul de trai al oamenilor, punând în pericol, deopotrivă, securitatea alimentară, economia şi mediul.
„România apreciază modul în care se urmăreşte evaluarea stării de sănătate a solului, prin stabilirea unor valori ţintă ale parametrilor de sol şi a unor valori de declanşare a acţiunilor necesare, în funcţie de condiţiile locale de mediu şi de utilizare a terenurilor.
În cazul siturilor contaminate, scopul măsurilor d e remediere este de a elimina riscurile pentru sănătatea umană şi pentru mediu, indiferent de data la care s-a produs contaminarea.
Astfel, apreciem posibilitatea oferită statelor membre de a decide modul de abordare a siturilor contaminate istoric sau recent.
Totodată, este esenţial să continuăm să prioritizăm acţiunile legate de îmbunătăţirea sănătăţii solurilor şi să lucrăm împreună pentru a aborda provocările cu care se confruntă solurile, în condiţiile climatice actuale şi viitoare”, a afirmat demnitarul.
De asemenea, în intervenţia avută pe subiectul propunerii de Directivă a Parlamentului European şi Consiliului de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deşeurile, Mircea Fechet a punctat faptul că revizuirea acestui act normativ se concentrează pe două sectoare intensive din perspectiva utilizării resurselor: textilele şi produsele alimentare.
„Referitor la deşeurile alimentare, ţintele propuse sunt ambiţioase şi esenţiale pentru promovarea durabilităţii, abordarea unor probleme stringente cauzate de generarea acestor deşeuri, precum şi pentru contribuţia la obiectivele de dezvoltare durabilă.
Referitor la deşeurile textile: aşa cum am menţionat şi la Consiliul din luna martie 2024, România se confruntă cu problema transporturilor de textile uzate, care, în fapt, sunt deşeuri.
Adoptarea cât mai curând posibil a unei reglementări privind criteriile pentru încetarea statutului de deşeu va sprijini dezvoltarea unei pieţe oficiale pentru textile second-hand, încurajând întreprinderile şi consumatorii să participe la o astfel de piaţă.
Acest lucru poate stimula economiile locale şi poate sprijini practicile de consum durabil. România salută iniţiativa stabilirii responsabilităţii extinse a producătorului (EPR), care va încuraja proiectarea de produse ce sunt mai uşor de reutilizat, reciclat şi eliminat într-un mod ecologic”, a adăugat Fechet.
În ceea ce priveşte Directiva privind justificarea şi comunicarea afirmaţiilor explicite legate de mediu, ministrul Mircea Fechet a transmis că este important ca afirmaţiile de mediu să fie clare şi justificate, să respecte consumatorul şi condiţiile de concurenţă echitabile.
Totodată, în legătură cu concluziile privind cel de-al 8-lea Program de Acţiune pentru Mediu, demnitarul român a punctat:
„România apreciază importanţa Programului de Acţiune pentru Mediu, care a înregistrat o dezvoltare şi adaptare continuă în contextul dinamicii legislative în domeniul mediului şi schimbărilor climatice.
Considerăm că o implementare mai puternică a legislaţiei existente, precum şi întreprinderea de măsuri suplimentare pentru continuarea integrării politicilor de mediu şi climă în alte sectoare vor contribui în mod eficient la îndeplinirea obiectivelor de mediu”.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, şi secretarul de stat Ionuţ-Sorin Banciu au condus, luni, delegaţia României la Consiliul de Mediu de la Luxemburg, reuniune organizată de Preşedinţia belgiană a Consiliului UE.
Pe agenda reuniunii s-au aflat mai multe deliberări legislative pentru Directiva privind monitorizarea solului, Directiva de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deşeurile şi Directiva privind justificarea şi comunicarea afirmaţiilor explicite legate de mediu. Consiliul de Mediu a adoptat Regulamentul pentru Restaurarea Naturii.
