5.7 C
București
joi, 21 noiembrie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageArticoleSolarizarea solului - dezinfecție naturală după recoltarea legumelor

Solarizarea solului – dezinfecție naturală după recoltarea legumelor

Solarizarea solului este o metodă prin care energia soarelui este utilizată pentru a suprima buruienile, bolile și unii dăunători ai culturilor. Lumina solară este captată prin acoperirea solului cu o folie transparentă de plastic.

De ce este benefică solarizarea?

Energia solară ridică temperatura solului pentru a distruge buruienilesemințele lor de la suprafața solului, dar și dăunătorii, bolile (Verticillium, Fusarium, Phytophthora, căderea plantuțelor, rapănul, etc) și pentru a îmbunătăți proprietățile solului.

Solarizarea se consideră o metodă de reducere a nematozilor cu chişti și din genul Meloidogyne spp. (mai puțin eficientă decât în cazul controlului bolilor sau buruienilor, deoarece nematozii sunt mobili și se pot deplasa mai adânc în sol pentru a scăpa de căldură).

‹ adv ›

În plus, solarizarea solului accelerează descompunerea materiei organice din sol, ceea ce are adesea ca rezultat beneficiul suplimentar de a elibera nutrienți solubili, cum ar fi azotul (din nitrați și amoniu), calciul, magneziul, potasiul și acidul fulvic, făcându-i mai disponibili pentru plante.

Chiar dacă solarizarea este o metodă mai puțin eficientă comparativ cu dezinfecția chimică a solului, pe de altă parte, nu lasă reziduuri.

Mai mult, organisme benefice precum Trichoderma, Pseudomonas și Bacillus pot supraviețui temperaturilor ridicate generate de solarizare (solarizarea doar reduce activitatea acestora pe o perioadă scurtă de timp).

Citiți mai multe despre Bacillus subtilis – bacterie utilă ce poate proteja culturile de boli, fără tratamente chimice.

Cum se face solarizarea solului

Solarizarea solului se realizează vara, când razele soarelui acționează puternic o durată mai lungă de timp, asigurând creșterea temperaturii până la 55-60 de grade Celsius.

Dacă pe scurt, pentru solarizare, solul se afânează, se mărunțește, se umezește până la adâncimea de 30 cm, se nivelează. Apoi, se acoperă cu folie de polietilenă de grosimea 25-30 de microni (0,025-0,03 mm).

Acești pași sunt descriși mai minuțios în continuare:

1. Pregătirea solului

Un pat foarte neted, cu puțini bulgări și gunoi de suprafață, va permite plasticului să se așeze perfect pe sol. Buzunarele de aer dintre plastic și sol pot reduce foarte mult încălzirea solului și favorizează suflarea plasticului în vânt.

Solarizarea se poate face pe suprafețe plane sau pe paturi înălțate. Zonele plane sunt cel mai ușor de solarizat și asigură o solarizare mai uniformă a întregii suprafețe.

Cea mai bună solarizare va avea loc pe suprafețe cu pantă mică sau inexistentă sau în cazul în care panta are o expunere spre sud sau sud-vest. Solarizarea zonelor situate pe pantele orientate spre nord nu este la fel de eficientă și poate duce la reducerea controlului dăunătorilor.

2. Udați solul

Pentru cele mai bune rezultate, umeziți solul până la cel puțin 30 cm adâncime.

Pe suprafețe mai mari, cel mai ușor este să faceți acest lucru înainte de a pune plasticul, dar pe suprafețe mai mici se poate face după aplicarea plasticului, folosind un furtun de grădină sau un furtun de udare, sau punând o bandă de picurare sub prelată.

3. Instalarea foliei de plastic

În general, plasticul transparent este cel mai eficient pentru solarizare, deoarece razele de soare vor trece prin prelată și vor fi captate pentru a încălzi solul de dedesubt.

De obicei, plasticul negru este mai puțin eficient, deoarece absoarbe și reflectă o parte din căldură, în loc să o capteze, așa cum face plasticul transparent.

Cu toate acestea, în zonele reci, plasticul negru este uneori mai bun decât cel transparent, deoarece buruienile nu vor crește sub el, așa cum se întâmplă sub plasticul transparent atunci când temperaturile aerului sunt prea scăzute pentru a le distruge.

În acest caz, plasticul negru ar trebui să fie lăsat pe loc timp de câteva săptămâni în cea mai caldă perioadă a anului.

Pentru tratarea suprafețelor mici dintr-o grădină sau a gazonului în zonele cu climă mai rece, e recomandat un strat dublu de plastic, cu un spațiu de aer creat de obiecte, cum ar fi sticle de plastic sau țevi din PVC, între cele două straturi.

S-a demonstrat că acest lucru crește temperaturile solului cu încă câteva grade față de temperaturile obținute cu un singur strat de plastic transparent.

Important! Eficacitatea solarizării poate fi compromisă dacă apar precipitații în timpul perioadei de solarizare și dacă folia de plastic nu este instalată corespunzător. Durata necesară pentru solarizare este de 4-6 săptămâni.

Dacă optați pentru solarizarea solului toamna și primăvara, sunt necesare 6-8 săptămâni, în funcție de intensitatea razelor solare.

4. Post-solarizare

După solarizare, plasticul poate fi îndepărtat, având grijă să nu se deranjeze solul subiacent pentru a evita aducerea semințelor de buruieni din marginile și brazdele netratate sau din straturile adânci.

Zona poate fi plantată imediat cu semințe sau răsaduri. Alternativ, plasticul poate fi lăsat pe sol ca un mulci, tăind găuri și plantând direct răsadurile.

Plasticul transparent poate fi vopsit în alb sau argintiu pentru a răci solul și a respinge insectele dăunătoare. Cu toate acestea, folia de plastic poate degrada în timpul sezonului de creștere.

În cazul în care solul va fi afânat înainte de plantare, cultivarea trebuie să fie superficială (mai puțin de 5 cm adâncime) pentru a evita aducerea la suprafață a semințelor de buruieni viabile și a agenților patogeni.

Biosolarizarea – un plus adus solarizării solului

Practicienii mai experimentați în domeniul solarizării, spun că este posibil să se mărească efectele solarizării prin încorporarea în sol a unor materiale organice, cum ar fi reziduurile de culturi și composturile, înainte de solarizare.

Acest tratament experimental este adesea denumit „biosolarizare”.

În timpul descompunerii materialelor organice, au loc modificări, eliberând anumite produse naturale, cum ar fi acizii organici, care sunt toxici pentru organismele care locuiesc în sol.

Cu toate acestea, trebuie să se acorde atenție pentru a nu încorpora cantități excesive de materiale organice în timpul biosolarizării, deoarece solul tratat poate fi „acidifiat” pentru o perioadă de timp prelungită, de aceste toxine naturale.

În astfel de cazuri, plantarea trebuie amânată până când condițiile de sol sunt adecvate. În mod alternativ, solul tratat poate fi detoxificat prin irigare, care leagă acizii organici și alte toxine sub zona rădăcinilor.

Bibliografie:

  1. Soil Solarization – A Nonpesticidal Method for Controlling Diseases, Nematodes, and Weeds.
  2. Advances in Biosolarization Technology to Improve Soil Health and Organic Control of Soilborne Pests.
  3. Soil Solarization for Gardens & Landscapes.
  4. Nematode problems in tomato, okra, and other common vegetables, and their sustainable management.
  5. Disinfestation.

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

Experții la COP 29: Nu putem avea o Românie verde fără a îmbunătăți starea solurilor

Experți, activiști și delegați ai tineretului din cadrul conferinței...
‹ adv ›

Analiză: Eliberarea a 1% din carbonul stocat în solul european ar echivala cu emisiile a un miliard de mașini

O nouă analiză arată că eliberarea în atmosferă a doar 1% din carbonul stocat în solul Europei ar echivala...

Construim un sol fertil și structurat prin culturi de acoperire

Solul este incredibil de complex. Are proprietăți fizice și chimice care îi permit să susțină organisme vii – nu...
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole