Într-o fostă carieră de piatră sau sub neoanele dintr-un hangar ultramodern, cultivatori de ciuperci din Paris au găsit un nou teren favorabil în sud-vestul Franţei, simbol al reinventării unei filiere care mult timp a fost afectată de concurenţa străină, în special cea poloneză, informează AFP.
La o temperatură stabilă şi o umiditate constantă, ciupercile cresc la câţiva metri sub pământ, într-o fostă carieră dezafectată din Saint-Germain-de-la-Riviere, în Gironde. În acest labirint care se întinde pe 20 de hectare, Laurent Disson recoltează din 2022 ciuperci bio, Pleurotus şi Shiitake.
Prezenţa fostelor cariere din Franţa oferă o alternativă la culturile în spaţiile climatizate.
Susţinută de o „revenire a interesului” distribuitorilor pentru produsele din Franţa, producţia naţională de ciuperci proaspete este în „creştere constantă”, potrivit acestui responsabil, urcând de la 36.000 de tone în 2000 până la 40.000 de tone în prezent.
În paralel însă, producţia totală de ciuperci a Franţei scade de la 140.000 până la 75.000 de tone, ca efect al prăbuşirii filierei destinate conservelor, care înregistrează numeroase închideri şi restructurări de facilităţi.
La Saint-Germain-de-la-Riviere, cariera a fost ocupată timp de 30 de ani de o ciupercărie industrială, care în anii 1990 s-a mutat în Polonia, reaminteşte Laurent Disson.
Polonia a fost responsabilă pentru 80% din cele 45.000 de tone de ciuperci proaspete importate în Franţa în 2022.
Pentru a rămâne competitiv există şi alte variante. De exemplu, societatea Cabane&Cie a investit 15 milioane de euro în 12 camere de cultură de ultimă generaţie la Parentis-en-Born (sud-vestul Franţei), pentru a face mai uşoară recoltarea şi a dubla randamentul.
Într-un hangar cu o lungime de 35 de metri, etajerele cu ciuperci se înclină în direcţia culegătorului, explică Vincent Audoy, cofondator în 2023 al acestei societăţi care în prezent are aproximativ o sută de salariaţi. Culegătorii pun ciupercile pe o bandă rulantă, fără a fi nevoie să se deplaseze cu lăzile grele.
Societatea produce 45 de tone de ciuperci pe săptămână, care sunt destinate pieţei regionale, are o cifră de afaceri de opt milioane de euro pe an şi are ambiţia ca, în timp, să îşi producă propriul său compost, pentru a putea ajunge la o masă critică.
Între timp, firma se gândeşte să introducă o tehnologie de inteligenţă artificială dezvoltată de un start-up elveţian care indică ce ciuperci ar trebui recoltate.
Citește mai multe știri agricole accesând acest link.