Sectorul agricol din UE este mai dependent acum de Moscova decât era înainte de războiul din Ucraina. Blocul a înlocuit dependența energetică cu dependența de îngrășăminte, a avertizat CEO-ul și președintele companiei chimice norvegiene Yara.
Potrivit datelor Eurostat, importurile totale de azot în UE au crescut cu 34% în campania de comercializare a îngrășămintelor 2022-2023 (iulie-iunie) comparativ cu perioada anterioară, cele din Rusia reprezentând aproximativ o treime din total.
Importurile de uree (îngrășământ sub formă de granule albe sau incolore pe bază de azot cu o acțiune rapidă) au crescut cu 53%, dublând volumele înregistrate în 2020-2021. Dintre acestea, 40% au venit din Moscova. Tendința a încetinit în sezonul curent, dar ureea rusească încă reprezintă aproape o treime din totalul importurilor.
Creșterea dependenței are și un impact asupra mediului, a subliniat Holsether.
CEO-ul a descris 2024 drept „un an decisiv” pentru UE în acțiunea care va defini următorul deceniu în agricultură, solicitând stimulente pentru fermieri pentru a le facilita capacitatea de a face alegeri ecologice, menținând în același timp nivelurile de producție.
Holsether a reiterat solicitările pentru stabilirea unui „cadru de finanțare previzibil” pentru industria UE, în conformitate cu Legea SUA pentru Reducerea Inflației, schema de subvenții din SUA pentru a sprijini tranziția ecologică.
Eliminare treptată
Producția de îngrășăminte este consumatoare de energie și depinde foarte mult de combustibilii fosili, în special de gaze. Potrivit experților, vor fi necesari 15-20 de ani pentru a elimina treptat îngrășămintele pe bază de fosile și pentru a trece la soluții pe bază de bio. Dar se poate face cu stimulentele potrivite.
Delegația letonă la Consiliul European a solicitat o dezbatere privind „sancțiunile împotriva produselor agricole rusești importate” la următoarea reuniune a miniștrilor UE ai agriculturii, programată pe 23 ianuarie.