Craite sau Tagetes sp., sunt plante decorative prin flori și fac parte din familia Asteraceae.
Pe lângă rolul ornamental, acestea aduc și o mulțime de beneficii plantelor de cultură.
În acest articol vom vorbi despre cele mai populare specii de crăițe, condițiile de cultivare și beneficiile lor în grădină.
Craite – descrierea genului Tagetes
Genul Tagetes este originar din America Centrală, cuprinde cca 50 de specii erbacee, anuale, cu tulpina ramificată, compactă și cu o aromă specifică pe care o emană întreaga plantă.
Genul se evidențiază printr-o bogăție de forme, soiuri, culori și nuanțe. Cele mai populare și răspândite specii sunt Tagetes erecta, Tagetes patula, Tagetes tenuifolia.
Acestea au fost aduse în Europa din Mexic și pornind de la ele au fost selectate numeroase varietăți și soiuri, care se deosebesc după înălțime, caracterul de ramificare, forma și mărimea frunzelor, forma și culoarea inflorescențelor și alte particularități morfologice.
Crăițele sau vâzdoagele au o compoziție chimică bogată, care include uleiuri esențiale, fitoncide, vitamine, minerale, alcaloizi, acizi organici. Acestea manifestă numeroase proprietăți curative pentru om, de aceea infuziile de flori sunt folosite în medicina populară.
Citește și Cultura de gălbenele. Cerințe, întreținere și îngrijire.
Crăițe – condiții de creștere și cultivare
Florile crăițe au un ritm de dezvoltare relativ rapid, fiind semănate în luna aprilie direct în teren deschis, înforesc eșalonat până la căderea primelor înghețuri.
Sunt plante iubitoare de lumină și căldură, rezistente la secetă, cresc și înfloresc abundent pe soluri fertile, însă sunt foarte sensibile la temperaturile joase.
În condițiile pedoclimatice a regiunii noastre, se seamănă direct în câmp deschis în a treia decadă a lunii aprilie. Distanța dintre plante la sădirea soiurilor cu talie mică este de 30-35 cm și 40-50 cm la acele cu talia înaltă.
Semințele germinează după 6-7 zile. Dacă au fost semănate mai des, răsadurile pot fi repicate când ating înălțimea de 10-15 cm.
Înflorirea debutează la 60-80 zile după semănat. Semințele se recoltează eșalonat pe măsura maturizării lor. Vâzdoagele au o valoare deosebită în amenajarea spațiilor verzi datorită înfloririi abundente și de lungă durată.
Craite – Flori cu beneficii în grădină
În grădinăritul natural și permacultură, craitele sunt utilizate cu scopuri variate, printre care:
- combaterea dăunătorilor și bolilor plantelor de cultură;
- în calitate de îngrășământ organic și sursă de materie primă pentru compost;
- cultivate ca îngrășăminte verzi pentru a îmbunătăți structura solului;
- utilizate pentru mulcire;
- la combaterea buruienilor;
- infuzia din plantă se utilizează în calitate de insecticid și fungicid.
Ce dăunători combat craițele?
Florile craite emană un miros înțepător, care nu este agreat de multe rozătoare și insecte. Pentru a le descuraja, florile se plantează de-a lungul perimetrului vetrelor sau printre rânduri.
De asemenea, florile crăițe secretă fitoncide, care au un efect dăunător asupra multor agenți patogeni ai bolilor fungice, nematozi și alți dăunători mici din sol.
Crăițele plantate în jurul perimetrului sau între parcele vor salva cartofii, tomatele, varza, ceapa și căpșunul de dăunători.
Ele resping dăunători precum albilița, musca cepei, gărgărița, buha semănăturilor, molia verzei etc.
S-a demonstrat că culturile de acoperire cum ar fi crăițele și muștarul reduc numărul de nematozi galicoli din sol. Citiți mai multe despre Culturi semănate în seră pentru a scăpa de nematozi.
Florile crăițe (Tagetes spp.) pot fi utilizate în calitate de culturi de acoperire utile ce produc, de asemenea, o substanță alelochimică care ajută la reducerea populațiilor de nematozi galicoli și poate avea activitate împotriva altor probleme ale plantelor, cum ar fi ciupercile, bacteriile și insectele (Hooks et al. 2010).
Se consideră că, crăițele franceze (Tagetes patula) sunt eficiente împotriva unei game mai largi de specii de nematozi galicoli decât crăițele africane (Tagetes erecta).
Pe lângă toate avantajele, există și unele restricții. Nu se recomandă plantarea crăițelor lângă plantele leguminoase (Fabaceae) ca fasolea, mazăre, lintea și soia. Substanțele pe care le emit florile au efect negativ asupra acestora, încetinindu-le creșterea.
În combaterea buruienilor crăițele sunt utile datorită tiofenului – o substanță aromatică conținută de plantă care inhibă creșterea unor buruieni.
Cultivarea crăițelor ca îngrășământ verde. În acest scop, partea aeriană se încorporează în sol la aproximativ 2 luni de la plantare. Astfel se va descompune complet, îmbogățind solul cu materie organică.
Infuzia din craite poate fi folosită pentru a trata pomii și arbuștii fructiferi afectați de afide.
În timpul perioadei de înflorire, plantele se taie complet și se toacă fin. Jumătate din volumul unei găleți de 10 litri se umple cu flori și tulpini tocate, apoi se toarnă apă caldă (40-60°C) până sus. Se infuzează timp de 2 zile, apoi se strecoară.
Pentru a pregăti o soluție de lucru, se adaugă 40 g de săpun lichid la 10 litri de infuzie. Cu soluția obținută se pulverizează plantele la fiecare 5 zile.
În infuzia de crăițe se recomandă să se dezinfecteze bulbii de gladiole, crini, lalele și alte plante ornamentale cu bulbi, timp de 8-10 ore, înainte de plantare pentru a preveni bolile fungice.
Specii de crăițe (Tagetes) – descriere
Tagetes erecta L.
Tagetes Erecta sunt plante cu tulpina invers piramidală, compactă sau răsfirată cu talia de 25-100 cm, ramificate în partea superioară.
Tulpina și ramurile sunt verzi la specia Tagetes Erecta, deseori cu nuanță purpurie, brăzdate longitudinal. Frunzele dispuse opus, penat-sectate cu lobii eliptici, lanceolați, cu marginea dințată, de culoare verde-deschis.
Florile sunt grupate în calatidii simple sau învoalte (bătute). Tagetes Erecta are o singură tonalitate uniformă de la galben-deschis până la portocaliu.
Florile marginale din calatidii sunt ligulate, femele, iar acele centrale – tubuloase, hermafrodite.
Soiurile speciei Tagetes Erecta înfloresc din iulie până toamna târziu în condițiile regiunii noastre, timp de 100-120 de zile.
Florile din soiul Tagetes Erecta sunt cunoscute sub și denumirea de craite africane.
Tagetes patula L.
Tagetes patula sunt plante cu tulpina principal compactă sau răsfirată. În perioada de vegetație se dezvoltă ramurile de ordinul întâi, doi, trei și patru în rezultatul cărora se formează o tufă puternic ramificată cu talia de 20-60 cm.
Ramurile verzi la unele soiuri de Tagetes Patula au nuanțe purpurii. Frunzele dispuse opus, penat-sectate, cu lobii lanceolați sau liniari, dințate, de culoare verde-închis.
Inflorescența este simplă sau învoaltă (bătută), cu diametrul de 4-6 cm, unicolore sau bicolore, predomină culorile galben, oranj, roșu și nuanțe de cafeniu.
Soiurile acestei specii înfloresc din a doua jumătate a lunii iunie până la sosirea înghețurilor.
Tagetes tenuifolia Cav.
Tagetes tenuifolia sunt plante foarte ramificate cu ramuri subțiri, ating înălțimea de 25-60 cm. Frunzele sunt mici, penat-sectate, opuse, înguste, cu marginile dințate.
Inflorescența la Tagetes tenuifolia este simplă, formată din flori ligulate, 5 la număr, de culorile galben, oranj sau roșu, cu o pată închisă la bază, iar florile tubuloase sunt galbene sau oranj.
Soiurile speciei Tagetes tenuifolia sunt decorative și înfloresc din decada a treia a lunii iunie, eșalonat timp de 100-110 zile.
Sursa imaginilor din articol: canva.com.
