Economie de timp și combustibil, reducerea eroziunii, îmbunătățirea ciclului nutrienților, a umidității solului și a rezistenței în fața secetei. Probabil, nu o dată ați auzit aceste argumente pro când vorbim de sistemul No-till.
Pe de altă parte, sistemul nici pe departe nu este unul ce poate fi „îmblânzit” de oricine, iar o serie de provocări, cum ar fi controlul buruienilor sau dăunătorilor, rămân pentru mulți de-a lungul timpului actuale.
În acest articol, revenim cu câteva recomandări utile, elaborate de către Departamentul Agricultură, USDA, care vă vor prinde bine dacă doriți să încercați semănatul direct.
1. Împrăștiați uniform reziduurile în timpul recoltării
Evident, o bună pregătire a câmpului pentru noul sezon începe încă din sezonul precedent, iar aici o atenție sporită trebuie oferită reziduurilor lăsate de culturi. De calitatea distribuirii și mărimea acestuia depinde, într-o măsură destul de mare, succesul culturii următoare.
Aratul nu este singurul mod de a pregăti un câmp pentru semănat. Distribuiți uniform reziduurile care vor fi lăsate pe câmp în timpul recoltării culturilor pentru a proteja câmpul de eroziune și pentru a permite o descompunere uniformă a nutrienților și a materiei organice.
În plus, o distribuire uniformă și o recoltare cu pierderi minime vă pot ajuta să evitați populațiile excesive de rozătoare.
Reziduurile distribuite uniform pot oferi o bază valoroasă de acoperire a terenului dumneavoastră pe timpul iernii, iar un sol sănătos, gata să lucreze pentru fermier, este cel care este lăsat cel mai puțin timp dezgolit.
Citiți mai multe despre Sistemul No-Till: cum utilizăm corect resturile de plante.
2. Nu uitați de culturile de acoperire
În mod tradițional, fermierii lucrează solul pentru a-l afâna și a pregăti patul germinativ. În timp, lucrarea solului poate degrada structura și poate crea soluri foarte compacte care aparent trebuie să fie lucrate înainte de semănatul de primăvară.
Optați pentru culturi de acoperire pentru sezonul rece pentru a reduce compactarea, pentru a acumula materie organică și pentru a menține solul „la locul său”. Asigurați-vă că alegeți o specie sau un amestec de culturi de acoperire care să completeze culturile comerciale ce urmează a fi cultivate.
Dacă începeți cu un câmp foarte compactat, folosiți specii de culturi de acoperire care sunt menite să reducă compactarea. Ridichea Daikon sau alte specii rădăcinoase sunt adesea o opțiune excelentă.
Ridichea Daikon – numită în mod obișnuit ridiche de afânare – poate distruge hardpanul, adăugând în același timp materie organică. Sursă: USDA.
Citiți mai multe despre Culturi de acoperire sau covoare vegetale – amestecuri utile.
3. Alegeți echipamentul ținând cont de obiectivul final
Simplu, dar esențial, mai ales în contextul prețurilor actuale: Planificați înainte de a cumpăra. Piața utilajelor agricole este foarte vastă, iar primul lucru care ar trebui să stea la baza alegerii utilajului potrivit fermei este informarea.
Vreți să semănați cultura de anul viitor în strat de acoperire verde, strat de acoperire distrus sau reziduuri de toamnă? Veți semăna sau veți împrăștia semințele?
Lucrările pentru care veți opta se pot schimba în timp, dar stabilirea obiectivelor de lucru corecte acum, vă va împiedica să cumpărați echipamente de care nu aveți nevoie în cele din urmă.
Aici, cât se poate de utilă v-ar putea fi experiența colegilor implicați de mult timp în implementarea sistemului. Mai mult, ați putea închiria unele utilaje pentru a le testa pe propriile câmpuri, astfel economisind bani.
4. Tratați adoptarea semănatului direct ca pe un maraton, nu ca pe un sprint
Pe lângă banii pentru utilaje menționați anterior, un alt lucru absolut necesar în timpul tranziției către No-till este răbdarea. Construirea unui sol sănătos și rezistent necesită timp.
Unii agricultori raportează creșteri ale eficienței după primul an de semănat direct, iar alții beneficiază de avantajele unui sol învățat singur să lucreze după 5-7 ani. Astfel, acesta nu ar trebui să fie principalul dvs. obiectiv.
Puteți cuantifica mai multe beneficii economice ale trecerii la semănatul direct: economii de combustibil, economii de timp, eventuale reduceri ale consumului de îngrășăminte. Urmărind aceste măsuri împreună cu schimbările în randament, veți obține o imagine mai reală a impactului semănatului direct în cadrul exploatației dumneavoastră.
Faceți testarea solului cel puțin o dată la patru ani și efectuați în mod regulat propriile evaluări. Solurile sănătoase sunt populate de organisme vii gata să soluționeze mai multe probleme, inclusiv să reducă impactul organismelor nocive.
5. Informați-vă și învățați din experiența altor fermieri
Sistemul de agricultură conservativă dă mari bătăi de cap în special fermierilor obișnuiți să lucreze după „șablon”. Fiecare parcelă e individuală, are necesitățile și particularitățile ei, poate avea anumite buruieni specifice sau anumite carențe.
Citiți mai multe despre Controlul buruienilor în sistemul No-Till.
Implementarea sistemului poate oferi rezultate diferite pe câmpuri diferite, unele promițătoare, iar altele pot să vă descurajeze sau să vă dea de înțeles că mai este încă mult de muncit.
Vizitând diferiți fermieri care implementează No-till și discutând despre cum a fost luată decizia de a trece la acest sistem, răspunsul multora a fost că s-au informat pe parcursul a 2-3 ani despre particularități, au vizitat alți fermieri din zonă, dar și de peste hotare, iar apoi au ales dintre toate opțiunile cele potrivite fermei lor.
Această abordare este corectă și recomandată. Apelați la specialiști locali sau regionali, analizați mai multe surse, în acest mod vă veți putea formula o percepție obiectivă despre sistem și specificul lui.
Vă dorim mult succes!
Da de ce nu puteți să vorbiți Românește ??????