Sistemele agroalimentare europene și implicit, cele din România se află sub o presiune foarte mare din cauza impactului schimbărilor climatice, a volatilității piețelor și prețurilor.
Presiunea economică crește semnificativ prin restricțiile pe care le-a impus noua Politică Agricolă Comună și cerințele strategiilor Farm to Fork și Biodiversitate.
Acest lucru se traduce printr-un impact pe consumul de îngrășăminte (care ar trebui redus cu 20% până în 2030) și pesticide (care ar trebui reduse cu 50% la nivelul UE până în 2030), dar și pe resursele disponibile – apă și teren. În final, vor rezulta pierderi mari de productivitate și competitivitate ale fermelor europene.
În condițiile sus-menționate, fermierii europeni au nevoie de plante mai rezistente la boli, dăunători și cu un consum mai redus de apă și îngrășăminte. Opțiunile existente sunt foarte limitate, singura alternativă viabilă fiind reprezentată de noile tehnici și tehnologii, respectiv, accesul la genetica superioară pentru asigurarea competitivității.
După 15 ani, răstimp în care, pe plan global, s-au dezvoltat aceste noi tehnologii genomice, UE a supus negocierilor în Consiliul UE și în Parlament un Regulament referitor la Noile Tehnici Genomice (NTG).
Comisia Europeană a obținut, pentru această propunere de Regulament, aprobările de la instituțiile de interes. În primul rând, de la EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară), dar și de la oameni de știință, prin Centrul comun de cercetare (JRC) al CE.
Specialiștii afirmă că varietățile NTG1 sunt sigure pentru consumul uman și animal și că sunt asimilate varietăților convenționale deoarece, prin tehnologiile aplicate NTG1, se aduc ȋn 2-3 ani ameliorări plantelor ȋn mod similar cu cele realizate de cercetători ȋn 15-20 ani ȋn cȃmp.
Citând din documentele Comisiei Europene, precizăm că:
„Plantele NTG1 care sunt similare cu cele care apar în mod natural sau cele care sunt obținute prin amelioarare convențională nu vor face obiectul cerințelor în materie de etichetare din cadrul legisaltiv privind OMG-urile. Ele urmează să fie etichetate în același mod ca și plantele convenționale”.
Ca atare, Clubul Fermierilor susține ca fermierii români și europeni să nu fie discriminați față de țările terțe în ce privește accesul la noile tehnologii genomice, pentru asigurarea rezilienței și competitivității. Altfel, Uniunea Europeană va importa produse NTG, mai ieftine decȃt cele europene, punȃnd ȋn inferioritate și la risc fermierii europeni.
În ceea ce privește aspectele comerciale, susținem continuarea negocierilor pentru asigurarea unui cadru care să nu fie restrictiv/prohibitiv pentru fermierii români în ceea ce privește accesul la genetica avansată, atât din punct de vedere al costurilor, cât și al aspectelor legate de drepturile de proprietate intelectuală.
Referitor la posibilele limitări invocate în ceea ce privește exportul de NTG ȋn viitor, de către Romȃnia, Comisia Europeană a dat asigurări că a abordat subiectul ȋn cadrul Organizației Mondiale a Comerțului și că aceasta organizație a menționat că plantele NTG fac deja obiectul comerțului mondial și nu au fost probleme de respingere datorită faptului că plantele NTG sunt internațional recunoscute ca fiind similare plantelor convenționale.
Clubul Fermierilor susține că adoptarea noului regulament nu trebuie să aducă nicio barieră comercială fermierilor români, asigurându-ne că nu vor exista impedimente în continuarea exporturilor în țările terțe din Orientul Mijlociu, Nordul Africii și Golful Persic.
Fermierii și procesatorii români nu trebuie să fie discriminați ȋn raport cu plantele NTG care vor fi importate ȋn UE (de notat că deși UE nu acceptă ȋn cultură plantele OMG, 92% din cele circa 30 milioane tone de șroturi de soia importate anual ȋn UE sunt OMG).
Clubul Fermierilor consideră clare argumentele rezultate din studiile EFSA și JRC în ceea ce privește asimilarea NTG 1 cu plantele convenționale și regulile după care acestea ar urma să fie tratate pentru utilizare de fermierii europeni.
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a concluzionat că, în ceea ce privește riscurile pentru sănătatea umană și animală și pentru mediu, nu există pericole specifice legate de mutageneza dirijată sau de cisgeneză .
Interesul fermierilor din României este să aibă accesul la genetică de vârf, ca să rămână competitivi și să reziste multiplelor crize cu care se confruntă în prezent.
Reiterăm beneficiile noilor tehnologii inovatoare care creează perspectivele unor oportunități semnificative pentru fermieri și societate precum:
- Creșterea producției: Noile Tehnici Genomice permit fermierilor să dezvolte plante cu randamente mai mari și o mai bună rezistență la boli și dăunători. Acest lucru contribuie la creșterea producției agricole și la asigurarea unei aprovizionări constante cu alimente.
- Reducerea utilizării pesticidelor: Prin ameliorarea de precizie, plantele rezistente la boli și dăunători necesită mai puțină intervenție chimică. Astfel, se reduce utilizarea pesticidelor, protejând mediul și sănătatea consumatorilor.
- Adaptabilitatea la schimbările climatice: NGT permit dezvoltarea plantelor care pot rezista la temperaturi extreme și la condiții de secetă. Această adaptabilitate este esențială în contextul schimbărilor climatice pentru menținerea securității alimentare.
- Gestionarea sustenabilă a resurselor: Ameliorarea plantelor necesită mai puțină apă și nutrienți pentru a se dezvolta, contribuind la o utilizare mai eficientă a resurselor naturale.
- Noile Tehnici Genomice constituie un progres semnificativ în domeniul științelor agricole, reprezentând un pas mare către un viitor în care ameliorarea plantelor va contribui la o agricultură mai eficientă și durabilă, adaptată la cerințele de mediu și climă ale Pactului Verde European.
La nivel mondial există o cerere semnificativă de plante NTG, datorită potențialului lor de a contribui la abordarea provocărilor actuale din sistemul agroalimentar. Schimbările climatice și declinul biodiversității au adus în prim-plan reziliența pe termen lung a lanțului alimentar și nevoia unei tranziții către sisteme agricole și alimentare mai sustenabile.
Clubul Fermierilor susține accesul fermierilor la noile tehnologii genomice și libertatea fără condiții de care aceștia să dispună în utilizarea plantelor convenționale, NTG 1 – asimilate plantelor convenționale sau NTG 2.
