Agricultorul român depinde de cumpărător, dar noi suntem prinşi într-o menghină între preţul de la raft, care trebuie să fie competitiv, reducerea costurilor şi protecţia mediului, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de specialitate, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), Dorin Cojocaru.
„Vorbim despre agricultură neutră climatic, dar care este impactul agriculturii româneşti la modificarea climatică? Vorbim de protecţia mediului, despre calitatea vieţii. Eu ştiu că a fost un audit al Comisiei Europene legat de pesticide în România, după care s-au luat nişte măsuri prin care utilajele să fie calibrate, să fie certificate. Este un subiect foarte larg. Până la urmă, agricultorul român depinde de societatea civilă, de cumpărător. Noi suntem prinşi într-o menghină între preţul de la raft, care trebuie să fie competitiv, reducerea costurilor şi protecţia mediului. Nu mă bag în agricultura românească neutră climatic, dar dacă intru un pic şi fac analize pe pânza freatică, mai ales pe zona Călăraşi, la Olteniţa, pe acolo nici broaştele nu mai trăiesc pe canalul de irigat, şi nici buruienile nu mai ies. Suntem noi pregătiţi să acceptăm adevărul? Să ştiţi că e o piaţă pentru fermieri şi nu înţeleg de ce fermierii nu se gândesc şi la alte forme de venit. Pe de o parte, laptele pe care îl vinde sau îl face brânză, dar nu poate să-l facă o brânză prea scumpă, pentru că iar patriotismul trece prin buzunar şi vorbim foarte mult în mass-media cât de patrioţi suntem noi. Cumpără româneşte, mănâncă româneşte, dar spargem parcarea la Lidl”, a subliniat Cojocaru.
În ceea ce priveşte piaţa laptelui din România, reprezentantul APRIL a adus în discuţie Observatorul Laptelui, o iniţiativă care „face anul” de când a fost propusă.
„Apropo de date şi informaţii şi de colaborarea între instituţii, după cum ştiţi Legea laptelui, legea 307, care a fost aprobată în noiembrie 2022, prevedea acolo înfiinţarea Observatorului Laptelui, un Departament de Reporting şi Prognoză care trebuia să coroboreze datele ANSVSA, APIA, Ministerul Agriculturii. Săptămâna trecută, vineri, am fost la minister că m-au chemat pentru încă nici acum nu au găsit acel cap de tabel care să corespundă. Facem anul, suntem în noiembrie.
Tocmai asta voiam să spun, să ştim unde ne aflăm cu suprafeţe, efective de animale, pe zone geografice, pe gospodărie, care e intensiv, care e bio, care e zonă montană, că e Agenţia Zonei Montane, cu 64 de angajaţi, cu salariul minim net de de 6.000 lei. Cum să fie competitiv un procesator mic sau mediu decapitalizat, când el foloseşte utilaje de acum 30-50 de ani, trecut printr-o pandemie de doi ani şi o criză economico-financiară, inflaţie, războiul în Ucraina şi toate celelalte, cu aceste produse? Şi ne întrebăm cum de ei (fermierii străini, n.r.) reuşesc să vândă mai ieftin, food safety e garantat, iar noi, românii doar ne văităm”, a menţionat Dorin Cojocaru.
Acesta a adăugat că Ministerul Agriculturii trebuie să deruleze programe uşor de adaptat fiecărei companii în parte şi a dat ca exemplu Programul Investalim.
„Investalim, un program de 660 de milioane de euro, cu plafon 10 milioane de euro pentru retehnologizare este un nou concept de retehnologizare modulară. Aceste programe ale Ministerului Agriculturii trebuie să fie cât mai largi şi uşor de adaptat fiecărei companii în parte. Nu trebuie să facem ceva foarte rigid. Din discuţiile cu domnul ministru Barbu (ministrul Agriculturii n.r.) reiese ca să o le treacă un pic pe la Parlament şi o să dublăm valoarea, o să ajungă la 1,2 miliarde de euro şi să se ridice plafonul la 50 de milioane”, a mai spus preşedintele APRIL.
Reducerea risipei alimentare, obiectivele Pactului Verde European şi rolul digitalizării fermelor au fost câteva dintre temele abordate în cadrul conferinţei „Eat Smart: Agricultura neutră climatic”, organizată miercuri de publicaţia Green Report.