Comisia Europeană a prezentat marţi Planul de acţiune privind energia eoliană europeană, pentru a se asigura că tranziţia către o energie curată merge mână în mână cu competitivitatea industrială şi că energia eoliană continuă să fie o poveste de succes europeană, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
Atingerea obiectivului UE convenit recent, de a obţine cel puţin 42,5% energie din surse regenerabile până în 2030, cu ambiţia de a ajunge la 45% din surse regenerabile, va necesita o dezvoltare masivă a capacităţii eoliene instalate, cu o creştere preconizată de la 204 GW în 2022 la peste 500 GW în 2030.
Deşi sectorul energiei eoliene este o poveste de succes istorică a UE, viitoarea sa traiectorie de creştere se confruntă cu o serie unică de provocări, cum ar fi cererea insuficientă şi incertă, procesul lent şi complex de autorizare, lipsa accesului la materii prime, inflaţia ridicată şi preţurile ridicate la produsele de bază, conceperea nefavorabilă a licitaţiilor naţionale, presiunea sporită din partea concurenţilor internaţionali şi riscurile în ceea ce priveşte disponibilitatea unei forţe de muncă calificate.
Această situaţie necesită acţiuni imediate. Din acest motiv, astfel cum a anunţat preşedinta von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii de luna trecută, Comisia Europeană lansează Planul de acţiune privind energia eoliană europeană.
Acesta va contribui la menţinerea unui lanţ de aprovizionare cu energie eoliană sănătos şi competitiv, cu o rezervă clară şi sigură de proiecte, care să atragă finanţarea necesară şi să concureze în condiţii echitabile la nivel mondial.
El este însoţit de o comunicare privind realizarea obiectivelor ambiţioase ale UE în materie de energie offshore, inclusiv energia eoliană, ca urmare a Strategiei UE privind energia din surse regenerabile offshore adoptate în urmă cu trei ani.
Planul de acţiune stabileşte acţiuni imediate care trebuie întreprinse împreună de Comisie, de statele membre şi de industrie, valorificând politicile şi legislaţia existente şi axându-se pe şase domenii principale.
Primul îl reprezintă accelerarea implementării prin creşterea previzibilităţii şi un proces de autorizare mai rapid. Instalaţiile eoliene adăugate în 2022 au adus o capacitate record, de 16 GW, ceea ce reprezintă o creştere cu 47% faţă de 2021.
Totuşi, aceasta se situează cu mult sub nivelul de 37 GW/an necesar pentru atingerea obiectivului UE pentru 2030 privind energia din surse regenerabile. Comisia lansează împreună cu statele membre iniţiativa „Accele-RES” pentru a asigura punerea rapidă în aplicare a normelor revizuite ale UE privind energia din surse regenerabile, punând un accent mai mare pe digitalizarea proceselor de autorizare şi pe asistenţa tehnică acordată statelor membre.
În plus, statele membre sunt încurajate să sporească vizibilitatea rezervei de proiecte prin angajamente privind energia eoliană, calendare transparente ale licitaţiilor şi planificare pe termen lung. În cele din urmă, Comisia va sprijini construirea necesară de reţele electrice prin intermediul unui plan de acţiune privind reţelele, ulterior în cursul acestui an.
Al doilea segment vizează îmbunătăţirea conceperii licitaţiilor. Pe baza propunerii de regulament privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete şi a reformei organizării pieţei energiei electrice, Comisia va sprijini statele membre pentru a îmbunătăţi licitaţiile prin criterii bine concepute şi obiective care recompensează echipamentele cu o valoare adăugată mai mare şi se asigură că proiectele sunt realizate pe deplin şi la timp.
În afara UE, proiectele Global Gateway vor utiliza într-o măsură mai mare standardele în materie de achiziţii publice strategice. Planul de acţiune prevede, de asemenea, o evaluare a riscurilor în materie de securitate cibernetică.
Accesul la finanţare este al treilea domeniu. Pentru a accelera investiţiile şi finanţarea producţiei de energie eoliană în Europa, Comisia va facilita accesul la finanţarea UE, în special prin Fondul pentru inovare, în timp ce Banca Europeană de Investiţii (BEI) va pune la dispoziţie garanţii de diminuare a riscurilor.
De asemenea, Comisia încurajează statele membre să utilizeze pe deplin flexibilitatea oferită de Cadrul temporar modificat de criză şi de tranziţie pentru măsuri de ajutor de stat pentru a sprijini producţia de energie eoliană din UE.
Al patrulea segment vizează un mediu internaţional echitabil şi competitiv. Pentru a se asigura că sectorul energiei eoliene poate funcţiona în condiţii de concurenţă echitabile, Comisia monitorizează îndeaproape posibilele practici comerciale neloiale care îi avantajează pe producătorii străini de energie eoliană şi va continua să utilizeze acordurile comerciale pentru a facilita accesul la pieţele străine, promovând în acelaşi timp adoptarea de standarde ale UE şi internaţionale pentru acest sector. De asemenea, Comisia va colabora cu investitorii pentru a identifica şi a înlătura obstacolele din calea investiţiilor.
Competenţele reprezintă al cincilea domeniu. Parteneriatele la scară largă pentru competenţe în domeniul surselor regenerabile de energie vor fi un forum esenţial pentru stimularea proiectelor de dezvoltare a competenţelor.
Prin regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete, Comisia va facilita, de asemenea, lansarea academiilor europene de competenţe specifice industriei cu zero emisii nete – inclusiv a unei academii dedicate sectorului energiei eoliene, concepute pentru a sprijini acţiunile statelor membre de perfecţionare şi recalificare a lucrătorilor.
Academiile vor elabora conţinut şi materiale didactice şi vor urmări formarea a 100 000 de cursanţi în termen de trei ani de la înfiinţare.
Al şaselea domeniu vizează implicarea industriei şi angajamentele statelor membre. Comisia va colabora cu statele membre şi cu industria energiei eoliene în vederea elaborării unei Carte europene a energiei eoliene care să îmbunătăţească condiţiile favorabile menţinerii competitivităţii industriei eoliene europene.
Se preconizează că energia eoliană offshore va avea o contribuţie semnificativă la obiectivele UE în materie de climă şi energie în anii următori. Pe baza Strategiei privind energia din surse regenerabile offshore din 2020, statele membre au convenit recent asupra unor noi obiective ambiţioase pentru generarea de energie din surse regenerabile offshore până în 2050, cu obiective intermediare pentru 2030 şi 2040 pentru fiecare dintre cele cinci bazine maritime ale UE.
În 2022, capacitatea instalată offshore cumulată a UE-27 s-a ridicat la 16,3 GW. Aceasta înseamnă că, pentru a reduce decalajul dintre capacitatea de 111 GW la care s-au angajat statele membre şi capacitatea din 2022, trebuie instalată în medie o capacitate de aproape 12 GW/an, adică de 10 ori mai mult decât noua capacitate de 1,2 GW instalată anul trecut.
Acesta este motivul pentru care Comisia îşi dublează eforturile de a sprijini în mod specific sectorul energiei din surse regenerabile offshore, stabilind acţiuni suplimentare prin care: să consolideze infrastructura de reţea şi cooperarea regională, să accelereze procesul de autorizare, să asigure amenajarea integrată a spaţiului maritim, să consolideze rezilienţa infrastructurii, să susţină cercetarea şi inovarea şi să dezvolte lanţuri de aprovizionare şi competenţe.
Sursele regenerabile de energie reprezintă o componentă-cheie a planului UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 în cadrul Pactului verde european, precum şi al planului REPowerEU de a recâştiga independenţa energetică şi de a pune capăt cât mai curând posibil importurilor de combustibili fosili din Rusia.
UE a stabilit obiective legislative pentru o introducere accelerată a energiei din surse regenerabile prin intermediul Directivei revizuite privind energia din surse regenerabile în cadrul pachetului legislativ „Pregătiţi pentru 55” şi facilitează acest lucru prin Regulamentul TEN-E revizuit, consolidând cadrul pentru proiectele transfrontaliere, inclusiv reţelele offshore.
În tranziţia către o economie cu zero emisii nete, competitivitatea UE se va baza în mare măsură pe capacitatea sa de a dezvolta şi fabrica pe teritoriul său tehnologiile curate care să facă posibilă această tranziţie, inclusiv energia eoliană onshore şi offshore.
În acest an, Comisia a prezentat Planul industrial al Pactului verde şi a propus în special regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete şi Actul privind materiile prime critice pentru a sprijini capacitatea internă de producţie a tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete.
