21.2 C
București
luni, 17 iunie, 2024

-

‹ adv ›
HomepageȘtiri AgricoleOrganizaţiile de mediu protestează în Piaţa Victoriei, pentru eliminarea combustibililor fosili

Organizaţiile de mediu protestează în Piaţa Victoriei, pentru eliminarea combustibililor fosili

Reprezentanţii celor mai importante organizaţii de mediu din ţară vor protesta vineri, în Piaţa Victoriei, pentru a cere o eliminare rapidă şi echitabilă a combustibililor fosili (cărbune, petrol şi gaze), considerată cea mai mare cauză a schimbărilor climatice, informează un comunicat al acestor organizaţii, printre care se numără Greenpeace, Fridays for Future, WWF, Bankwatch, Reper21, Terra Mileniul III, Declic.

Astfel de proteste vor avea loc în toată lumea, în perioada 15 – 17 septembrie 2023.

„Deşi temperatura anuală medie din ultimii cinci ani la nivel European este cu aproximativ 2,2 grade Celsius mai mare decât valorile tipice din perioada preindustrială, iar efectele acestui fenomen se resimt şi pe teritoriul ţării noastre, Guvernul României refuză să ia măsurile necesare pentru a combate schimbările climatice. Lipsa unui cadru legislativ care să reducă substanţial emisiile cu efect de seră, cât şi investiţiile în proiecte noi de exploatare sau extindere a combustibililor fosili pe care le aprobă guvernanţii, expun la riscuri ridicate cetăţenii şi ecosistemele ţării. Pentru că aproximativ 86% din emisiile globale de gaze cu efect de seră din ultimul deceniu sunt cauzate de industria combustibililor fosili, mai mulţi activişti şi activiste tinere din România au decis să se alăture Grevei Globale pentru Climă (Global Climate Strike – n. r.), o manifestaţie care din 2019 se petrece anual în luna septembrie, şi care reuneşte în stradă elevi, studenţi, profesori, părinţi şi nu numai”, transmit organizaţiile de mediu.

Potrivit sursei citate, în acest an, tema principală a mobilizării este eliminarea treptată a combustibililor fosili, subiect care în România se regăseşte doar teoretic în planurile decidenţilor.

Un exemplu clar care arată că Guvernul nu are un plan de tranziţie de la combustibili fosili către energie nepoluantă, în concordanţă cu angajamentele asumate la nivel european şi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, este noua Hotărâre de Guvern, care prevede distrugerea a 43 de hectare de pădure, fără compensare, pentru extinderea unei cariere de lignit în Gorj (Roşia de Jiu). Pădurile sunt o resursă vitală în atenuarea schimbărilor climatice, însă guvernanţii au interese care afectează siguranţa oamenilor şi naturii, se precizează în document.

De asemenea, organizaţiile de mediu susţin că proiectul Neptun Deep este o nouă ameninţare pentru litoral şi climă.

„Începând cu 2027, OMV Petrom se aşteaptă să extragă aproximativ 8 miliarde de metri cubi pe an în cadrul proiectului Neptun Deep, timp de cel puţin 20 de ani, cu mult peste perioada în care sistemul energetic european ar trebui să renunţe la combustibilii fosili. România, împreună cu celelalte State Membre UE şi-a asumat reducerea cu 55% a gazelor cu efect de seră până în anul 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, şi neutralitate climatică până în 2050.

Exploatarea gazelor offshore pune în pericol, fără o justificare climatică, de mediu şi nici măcar una economică, un ecosistem reprezentativ pentru România şi porţiuni din litoral. România are opţiuni mult mai bune şi un potenţial foarte mare pentru energie curată. Declanşarea exploatării este o greşeală ireparabilă, pentru care va trebui să plătim cu toţii”, susţin activiştii de mediu.

Potrivit sursei citate, un impediment pe care îl are România în a avansa o tranziţie energetică reală este Tratatul privind Carta Energiei, un acord depăşit care oferă posibilitatea companiilor internaţionale să dea în judecată statele membre pentru schimbarea politicilor publice din domeniul energiei.

Ţările europene se confruntă deja cu litigii de miliarde de euro din partea companiilor de combustibili fosili pentru deciziile de eliminare treptată a cărbunelui. Aceeaşi soartă o poate avea şi România, care are procese intentate în valoare de 250 de milioane de euro.

În acest context, Comisia Europeană a propus retragerea coordonată din tratat, iar România trebuie să susţină această opţiune, se menţionează în document.

Organizaţiile de mediu afirmă că omenirea trebuie să nu mai exploateze combustibilii fosili, dacă doreşte să menţină obiectivul de încălzire globală la cel mult 1,5 grade Celsius realizabil.

„Lumea are nevoie acum de o tranziţie rapidă şi echitabilă către un sistem energetic eficient, echitabil şi universal, bazat pe surse de energie nepoluantă şi produs cu respect pentru natură şi pentru drepturile suverane ale popoarelor indigene şi ale comunităţilor locale”, arată organizaţiile de mediu.

Astfel, în concordanţă cu mişcarea globală pentru justiţie climatică, tinerii şi organizaţiile care s-au alăturat marşului cer: stop combustibililor fosili noi – fără proiecte, finanţări sau subvenţii noi şi fără noi aprobări, licenţe, autorizaţii sau prelungiri ale proiectelor de gaz, petrol sau cărbune. Această cerere vizează proiectul Neptun Deep, proiectul de exploatare a Carierei Roşia de Jiu şi altele.

De asemenea, ei vor o eliminare rapidă, justă şi echitabilă a infrastructurii existente în concordanţă cu limitarea creşterii temperaturii la 1,5 grade şi a planului global. Pentru a face acest lucru posibil, România ar trebui să se alăture demersului de dezvoltare a unui Tratat de Neproliferare a Combustibililor Fosili, care să asigure că fiecare ţară contribuie echitabil la scăderea utilizării combustibililor fosili.

„Este nevoie şi de noi angajamente pentru cooperare internaţională cu privire la extinderea drastică a transferurilor financiare şi tehnologice pentru a asigura accesul la energie regenerabilă, planuri de diversificare economică şi o tranziţie justă, astfel încât fiecare ţară şi comunitate să poată renunţa treptat la combustibilii fosili”, potrivit documentului.

Organizaţiile de mediu solicită, totodată, încetarea greenwashing-ului şi a afirmaţiilor care susţin compensările, captarea şi stocarea dioxidului de carbon, sau geoingineria ca fiind soluţii pentru criza climatică.

Tragerea poluatorilor la răspundere pentru pagubele pe care le-au provocat şi impunerea corporaţiilor din domeniul cărbunelui, petrolului sau gazului să plătească despăgubiri pentru pierderile şi daunele aduse climei şi pentru reabilitarea, remedierea şi tranziţia comunităţilor locale prin intermediul mecanismelor globale de justiţie fiscală şi responsabilitate corporativă.

Nu în ultimul rând, activiştii de mediu cer oprirea lobbying-ului pentru combustibilii fosili şi spun nu corporaţiilor care dictează regulile acţiunilor climatice, finanţează sau participă la discuţiile despre climă sau subminează efortul global cu privire la schimbările climatice.

„Câtă vegetaţie trebuie să mai ardă, câte oraşe mai trebuie inundate sau câte valuri de căldură mai trebuie să lovească populaţia României ca să trezească decidenţii la realitate? Încălzirea globală e aici şi se resimte din plin. În pofida tuturor avertismentelor referitoare la arderea combustibililor fosili care ne duce către colaps climatic, guvernanţii refuză să ia orice fel de măsură pentru a reduce cauzele care alimentează schimbările climatice şi pentru a ne apăra de efectele sale.

Ca tineri, am moştenit un sistem economic distructiv, care exploatează natura, oamenii şi animalele, dar pe care vrem să-l schimbăm. Trebuie să-l schimbăm, pentru că vrem să ne bucurăm în continuare de mediul bogat în care ne-am născut. Avem o responsabilitate de a prezerva clima şi biodiversitatea generaţiilor viitoare, aşa că ieşim în stradă vineri şi invităm cât mai mulţi tineri să ni se alăture”, afirmă Marian Ignat, unul dintre activiştii din organizare.

Antonia Pîslariu, o altă tânără implicată în organizarea marşului, menţionează că lupta împotriva încălzirii globale este în directă legătură cu lupta pentru drepturile omului.

„Nu putem avea o discuţie despre drepturile omului fără să realizăm că încălzirea globală nu ne afectează pe toţi la fel, grupurile vulnerabile (copiii, bătrânii, femeile, persoanele cu diverse afecţiuni ş.a.m.d.) sunt din nou lăsate singure împotriva acestui fenomen. De aceea, trebuie să ieşim în stradă pentru a spune stop exploatărilor până când nu va fi prea târziu pentru mulţi dintre noi”, spune Antonia Pîslariu.

Demonstraţia pentru Oprirea Combustibililor Fosili va începe vineri, la ora 17:00, în Piaţa Victoriei, de unde participanţii vor pleca în marş în jurul orei 18:00 spre Piaţa Revoluţiei, aproape de Ministerul Energiei. 

‹ adv ›

2 COMENTARII

  1. Creștini ăștia de ii doare în cot de mediu ar trebui sa îl ia la întrebări pe musk pentru rachetele ce le trimite în spațiu și care la plecare consuma mai mult combustibil decât CET OLTENIA sau milioanele de avioane care consuma motorina(jetA1) pentru necunoscători sau car goboturile care străbat marile lumi și care consuma PACURA sau navele de croaziera care numai electrice nu sunt . Sau sa mai vorbim de Germania care în numai o săptămână a deschis 16 exploatați miniere . Fraierilor mâncați mai puțin rahat cu mediul și ajutați adevăratele cauze care distrug mediul . Poate vreți sa dați amenzi și vulcanilor care erup și care produc mai mult fum și substanțe toxice decât toate auto termice pe ultimi 100 de ani .

    • Povești spuse de inconștienți care nu au o pregătire profesională bine definită,fără experiență dar trândăvesc pe spatele părinților și al finanțatorilor cu interese ascunse.Solutii nu proteste imbecile dorim de la voi.Construiti acele sisteme de producere a energiei nepoluante;opriți vulcanii și și apoi treceți treptat la ce a ce vă doriți.Asigurati populația lumii că propunerile voastre vor fi mult mai ieftine și vor duce la o prosperitate globală nemai întâlnită.Gloabele lui peste să dovedească fiabilitatea propunerile și să nu mai forțeze guvernele dacă ei nu sunt capabili.

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

‹ adv ›

Melci în grădină – ce mănâncă, cum îi ținem la distanță

Frecvent, putem întâlni melci în grădină sau curte. Aceștia, fiind erbivori, deseori provoacă daune culturilor. În acest articol vom...

Când și cum se aplică giberelina GA3 la vița de vie

În viticultura sunt utilizate substanţe cu efect de stimulare (gibereline, auxine, citochinine) şi de inhibare (acidul abscizic, etefonul), iar...
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole