Comisia Europeană a adoptat luni propunerea sa privind posibilităţile de pescuit pentru 2024 în Marea Baltică, ca răspuns la o evaluare ştiinţifică care indică faptul că mai multe activităţi de pescuit se află într-o situaţie dezastruoasă, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
Comisia a propus luni capturile totale admisibile (TAC) şi cotele pentru trei din cele zece stocuri gestionate în Marea Baltică. Restul propunerilor privind cotele vor fi stabilite într-o etapă ulterioară. Comisia propune creşterea cu 7% a posibilităţilor de pescuit pentru somonul din Golful Finlandei, propunând în acelaşi timp reducerea cu 15% a pescuitului de somon în bazinul principal şi reducerea cu 20% a capturilor de hering din Golful Riga.
În ceea ce priveşte celelalte stocuri din Marea Baltică (codul vestic, codul estic, heringul vestic, heringul din Botnic, heringul central, şprotul şi cambula de Baltica), Comisia a solicitat Consiliului Internaţional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) informaţii suplimentare pentru a ţine mai bine seama de faptul că codul este capturat împreună cu peşti plaţi, iar heringul împreună cu şprotul.
Oamenii de ştiinţă estimează că dimensiunea stocului de hering din zona centrală a Mării Baltice s-a situat aproximativ sau sub nivelurile minime de la începutul anilor 1990. Dimensiunea stocului de hering din Botnic a scăzut sub nivelurile sănătoase din cauza numărului mai mic de peşti tineri şi a dimensiunii mai mici a peştilor mai în vârstă.
Prin urmare, Comisia propune închiderea activităţilor de pescuit vizate pentru ambele stocuri şi menţinerea încetării activităţilor de pescuit vizate în ceea ce priveşte stocurile de cod, heringul vestic şi somonul în cea mai mare parte a bazinului principal.
Comisia va propune stabilirea TAC-urilor pentru capturile accidentale pentru codul vestic, codul estic, heringul vestic, heringul din Botnic şi heringul central pe baza informaţiilor suplimentare preconizate pentru toamnă. Această propunere va permite navelor să debarce capturile inevitabile din fiecare dintre aceste stocuri slabe atunci când pescuiesc, de exemplu, cambulă de Baltica sau şprot.
TAC-urile propuse se bazează pe cele mai bune avize ştiinţifice disponibile din partea ICES şi urmează planul multianual de gestionare pentru Marea Baltică adoptat în 2016 de Parlamentul European şi de Consiliu.
Marea Baltică este cea mai poluată mare din Europa. Aceasta este afectată de declinul biodiversităţii, de schimbările climatice, de eutrofizare, de pescuitul excesiv şi de niveluri ridicate de contaminanţi, cum ar fi produsele farmaceutice şi deşeurile.
