Ploșnița marmorată asiatică (Halyomorpha halys; sinonime: Halyomorpha mista, Pentatoma halys) este un dăunator originar din Asia (China, Japonia, Coreea şi Taiwan), având o răspândire rapidă în SUA între anii 1998-2001, în Europa fiind pentru prima dată semnalată în Liechtenstein și Elveția între anii 2004-2007, iar în Italia a fost pentru prima dată semnalată oficial în 2012 devenind rapid dăunătoul nr.1 în plantațiile horticole, provocând fermierilor din nordul țării deja în 2019 daune estimate la circa 588 mil. euro.
În acest articol realizat de către specialistul USAID PCRR Oleg Calestru relatăm mai multe informații despre ploșnița marmorată asiatică Halyomorpha halys.
Pentru spațiul est-european Halyomorpha halys este un dăunător relativ nou, fiind oficial semnalată în România în anul 2015, fiind semnalată într-un număr neânsemnat la diferite culturi agricole.
Daune
Condițiile climatice din ultimele veri, cu temperaturi caniculare și secetoase, au favorizat înmulțirea intensă a ploșniței, care poate fi văzută pe diferite plante de cultură și spontane.
Este o specie polifagă, care dăunează mai multor culturi agricole: pomi fructiferi, arbuști fructiferi, căpșuni, legume, viță de vie, plante ornamentale.
Deasemena este foarte deranjantă, întrucât pătrunde în locuințele oamenilor cu ușurință atunci cînd geamurile și ușile sunt deschise (case, apartamente, depozite, șoproane, etc.), iar în momentul când se simt amenințate, ploșnițele adulte elimină un lichid urât mirositor (specific).
Adulții, cât și larvele se hrănesc cu ajutorul unui aparat bucal de tip înțepat și supt, cu care în timpul hranei injectează saliva cu un miros specific, astfel, o mare parte dintre organele verzi ale plantelor atacate capătă gust-aromă de ploșniță care sunt imposibil de consumat dar și provoacă reacții chimice care depreciază parametrii de calitate ai fructelor (ex. Brix).
Fructele atacate se deformează și/sau se dezvoltă slab, apar pete și puncte de culoare brună sau negricioasă, astfel devenind necomerciale (Fig.2 și Fig.3). Deasemenea, dăunătorul poate transmite de la o plantă la alta diverși agenți patogeni (drojdii, bacterii, fitoplasmoze, ciuperci).
Biologia și apartenența speciei
În condițiile țării noastre poate dezvolta 3-4 generații pe an. În funcție de temperatură (sunt necesare temperaturi de peste 14°C), o generație a dăunătorului se poate dezvolta în 30-40 de zile.
Iernează adultul în crăpăturile scoarței pomilor, sub stratul de frunze de la suprafața solului și în locuințele oamenilor (case, apartamente), sau alte încăperi (șoproane, beciuri, magazii, etc).
Adulții au formă de scut, cu lungimea corpului de 1,3-1,7 cm și lățimea de 0,7-0,9 cm, de culoare maronie-marmorată.
Acest grup de insecte, face parte din subordinul Heteroptera, care cuprinde insectele denumite popular ploşniţe, majoritatea speciilor având aparat bucal pentru înţepat şi supt. La adult aripile anterioare sunt hemielitre, cele posterioare membranoase.
Marginile laterale ale segmentelor abdomenului sunt, în general, foarte subţiate, cu aspect de lamă marginală. O bună parte dintre dăunătorii culturilor agricole aparținând familiei Pentatomidae (Ploșnițe de câmp, Ploșnițe de grădină, Ploșnițe Puturoase).
Speciile cu interes în domeniul agricol, sunt în mare parte fitofage fiind atribuite dăunătorilor culturilor agricole dar există și câteva specii răpitoare care se atribuie speciilor benefice.
Combatere și control
Mobilitatea și polifagia sporită a dăunătorului, potențialul sporit de reproducere și suprapunere a diferitor stadii de dezvoltare a dăunătorului, face extrem de dificilă combaterea și controlul acestuia.
Dintre metodele de control sau diminuare al discomfortului produs oamenilor, se menționează împiedicarea pătrunderii acestora în încăperi pe cale mecanică (utilizarea plaselor de țânțari și astuparea tuturor spațiilor de acces în interior) iar fiind depistate în locuință, pot fi prinse cu ușurință evitând intrarea în contact direct cu insecta.
În industria producătoare, metoda de control al dezvoltării dăunătorului presupune operațiuni agrotehnice ale plantațiilor (mentenanța tehnologică și igienică corepunzătoare a plantelor, distrugerea resturilor vegetale cu incorporarea acestora în sol) și igiena corespunzătoare a spațiilor operaționale și de depozitare.
Combaterea chimică a dăunătorului în plantațiile producătoare se va efectua la depistarea primilor adulţi, utilizând unul din insecticidele cu spectrul larg de acțiune (deocamdată nu sunt recomandări specifice acestui dăunător), omologate la cultură (în special piretroizi de sinteză), care pot avea acțiune și asupra dăunătorului în cauză, conform Registrului de Stat al produselor de uz fitosanitar, luând în calcul termenul de pauză până la recoltare și respectând cu strictețe tehnica securității și instrucțiunile de aplicare.
Managementul integrat al dăunătorului
Strategia de protecție integrată presupune combinarea inteligentă a utilizării insecticidelor în fenofazele cheie, utilizarea confuziei sexuale și a controlului biologic.
Această strategie (model) în teren ar presupune reducerea populațiilor principalilor dăunători prin aplicarea periodică (în anumite fenofaze critice) a insecticidelor din diferite clase doar pe perimetrul parcelei – pentru dăunători ca Halyomorpha halys, combinată cu dezorientarea sexuală a moliilor și controlul cu iebicide în special a buruienilor cu frunza lată, ce pot servi drept gazdă altori dăunători.
Acest sistem de control și protecție contra dăunătorilor, în baza unor cercetări efectuate în carul Universității de Stat Rutgres din New Jersey, SUA, contribuie în final la reducerea utilizării de insecticide de pînă la 50%, asigurând o protecție sustenabilă a plantațiilor prin păstrarea în plantație a insectelor benefice și polenizatoare.
Astfel, în implimentarea sistemului integrat de protecție contra ploșniței, controlul se realizează utilizând căpcănile feromonale: pentru atragerea adulților cu scop de monitorizare a ciclului anual de dezvoltare (Fig. 14) și combaterea chimică a acestuia sau captare în masă (posibilă în cazul infestării moderate) pentru reducerea populației și respectiv a daunelor provocate de acesta (Fig. 13).
Conform recomandărilor producatorilor, căpcănile feromonale, pentru un efect sporit necesită a fi amplasate la o înălțime de 1,5-2 m iar momelile feromonale necesită a fi schimbate la fiecare 4-6 săptămîni (în dependență de factorii climatici).
În scop de monitorizare se recomandă de instalat 2 căpcăni la 1 ha, dar nu mai puțin de 4 căpcăni per plantație (livadă/câmp/seră). În ceea ce privește capturarea în masă, numărul de căpcăni recomandat variază în dependență de gradul de infestație și strategia de control a insectelor dăunătoare aprobată intern.
Dezvoltarea programului de control biologic al dăunătorului
În lupta sa cu ploșnița asiatică marmorată, producătorii au sporit utilizarea insecticidelor cu spectru larg de acțiune, perturbând puternic programele implimentate de protecție integrată și provocând un impact economic și de mediu negativ, în țările initial invadate.
De aceea, au fost testate prin excludere, mai multe metode alternative de combatere cu scopul reducerii utilizării insecticidelor, dar niciuna nu prezentase rezultate considerabile.
Astfel, strategiile cele mai durabile au fost stabilite a fi controlul biologic clasic și cel invaziv. Ouăle de ploșniță în mediul său natural sunt parazitate de parazitoizi din genurile Trissolcus, Telenomus, Ooencyrtus și Anastatus iar conform unor studii efectuate în 2014, Anastatus bifasciatus (Fig. 15) este cea mai efectivă specie nativă europeană care parazitează ouăle de Halyomorpha halys.
Totuși, în încercările de a utiliza metoda invazivă cu acest parazitoid în plantațiile comerciale, s-a demonstrat că acesta nu este efectiv în reducerea considerabilă a populației de ploșniță.
În Europa, în procesul de studiu a mediului natural de dezvoltare a dăunătorului, în perioada anilor 2016-2018, au fost observate populații secundare (nespecifice) sporadice de Trissolcus japonicus (Elveția și nord-estul Italiei) și T. mitsukurii (Slovenia) cu o ulterioară dezvoltare regională intensă, prezentînd potential înalt de parazitare (Fig. 16).Aceste constatări au determinat cele două specii drept candidați valoroși pentru programele de control biologic al ploșniței marmorate asiatice în Europa.
Bibliografie:
- Direcţia Protecţia şi sănătatea plantelor. ANSA
- ISFC 2023 (s’Hertogenbosch, Olanda) – Lara Maistrello, Universita degli Studi di Modena e Reggio Emilia, Italia
- LEGE Nr.228 din 23.09.2010 cu privire la protecția plantelor și la carantina fitosanitară
- HG Nr.356 din 31.05.2012 pentru aprobarea unor acte normative privind implimentarea Legii nr.228 din 23.09.2010 cu privire la protecția plantelor și la carantina fitosanitar
- UNIVERSITATEA DE ŞTIINȚE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI, TĂLMACIU MIHAI, TĂLMACIU NELA ENTOMOLOGIE AGRICOLĂ Pentru studentii anului II şi III, I.D. Specializarea Agricultură 2004
- Mini data sheet on Halyomorpha halys, EPPO, 2013
- http://www.stopbmsb.org/stopBMSB/assets/File/IPM-CPR-handout.pdf
- https://www.horticultorul.ro/insecte-boli-daunatori-fungicide-insecticide-ingrasaminte-pesticide/plosnita-marmorata/
- https://www.oregon.gov/ODA/shared/Documents/Publications/IPPM/BrownMarmoratedStinkBugPestAlert.pdf
- https://www.mpi.govt.nz/dmsdocument/10784/send
- https://gd.eppo.int/taxon/HALYHA
