Într-o eră în care secetele și valurile de căldură devin tot mai frecvente, producătorii de vin încearcă să găsească modalități de a-și păstra producția. Un studiu recent condus de Hewitt și echipa sa, publicat în 2023, aduce noi perspective asupra acestei provocări.
Cabernet Sauvignon și Riesling, două soiuri emblemă pentru industria vinului, au fost în centrul acestui studiu. Grupul de cercetare a expus viile la patru situații posibile pe parcursul coacerii strugurilor: secetă, căldură, secetă și căldură simultan, sau niciun fel de stres (grupul de control).
Surpriza a venit când cercetătorii au comparat rezultatele cu studiile anterioare. Dacă până acum se credea că deficitul de apă avea cel mai mare impact asupra viilor, Hewitt și colegii săi au descoperit că stresul termic este mult mai dăunător pentru boabele de struguri. Mai mult, această influență negativă a căldurii se resimte și în acizii organici, pH și aciditatea titrabilă a boabelor de struguri.
Cercetătorii nu s-au oprit doar la analiza metabolismului boabelor de struguri. Au studiat și expresia genelor acestora, observând că și aici căldura are un impact mai mare decât seceta. Genele afectate au fost asociate cu diverse căi metabolice, inclusiv ciclul acidului tricarboxilic și ciclul glioxilatului, transportul electronic mitocondrial și respirația alternativă, glicoliza și gluconeogeneza, distribuirea carbohidraților, metabolismul ascorbatului și căile de semnalizare a stresului abiotic.
Rezultatele acestui studiu subliniază efectele temperaturii și disponibilității apei, precum și efectele combinate ale stresului termic și hidric asupra metabolismului și compoziției boabelor. Expunerea la un episod de 7 zile de stres termic și căldură în combinație cu stresul hidric, în timpul maturării timpurii a strugurilor, a crescut pH-ul boabelor, a redus aciditatea totală (TA) și, în general, a redus conținutul de acid organic, dar nu a modificat conținutul de zahăr, în boabele a două soiuri diferite de struguri pentru vin.
Observația că stresul termic a avut un impact mai mare decât stresul hidric la nivel metabolic a fost confirmată și la nivel de transcriptom în cazul soiului Cabernet Sauvignon, dar nu și în cazul Riesling.
Hewitt și echipa sa sugerează că înțelegerea mai bună și gestionarea stresului termic pot ajuta la dezvoltarea unor practici mai durabile în producția de vin.
În viitor, identificarea factorilor fiziologici și genetici care contribuie atât la toleranța la stresul abiotic pe termen scurt și lung a diferitor soiuri de struguri este de o importanță deosebită pentru elaborarea de strategii viticole și genetice pentru atenuarea stresurilor abiotice.
