Activiştii Greenpeace România susţin că exploatarea gazelor offshore anunţată, miercuri, de OMV Petrom şi Romgaz reprezintă „o nouă ameninţare pentru Marea Neagră şi litoral”.
„Viaţa din Marea Neagră este în pericol! OMV Petrom şi Romgaz tocmai au anunţat că încep exploatarea în adâncime a gazelor fosile din apele teritoriale ale României. Decizia e una catastrofală pentru biodiversitate, mediu şi litoralul românesc, după cum o arată zeci de exploatări similare. Presiunea pe care proiectul Neptun Deep o va avea asupra habitatelor marine se adaugă problemelor ecologice cu care Marea Neagră se confruntă deja. Proiectele şi programele de colaborare ştiinţifică din Marea Neagră, precum EMBLAS, Connect Black Sea şi MISIS Black Sea Marine Atlas, au demonstrat că poluarea cu substanţe toxice şi microplasticul, pescuitul excesiv şi speciile invazive sunt provocări majore pentru viaţa din Marea Neagră.
În plus, invazia rusă din Ucraina aduce ameninţări grave la adresa habitatului marin din cauza distrugerilor de război, exploziei minelor marine, expunerii sporite la poluare fonică, scurgerile de petrol şi alte devastări provocate de conflict. Rapoartele despre decimarea delfinilor din Marea Neagră şi migraţia acestora spre sud arată un impact mult mai mare asupra mediului marin decât se credea iniţial. Mai mult, recenta distrugere a barajului Kakhovka expune Marea Neagră la un nou dezastru ecologic”, se arată într-un conunicat de presă al organizaţiei de mediu.
Potrivit sursei citate, amplasamentul propus pentru construcţia facilităţilor de pe uscat ale proiectului Neptun Deep este localizat în sudul comunei Tuzla, judeţul Constanţa, în imediata apropiere a staţiunii turistice Costineşti, unde cele mai apropiate locuinţe sunt situate la aproximativ 100 de metri faţă de limita zonei propuse pentru instalarea conductei.
Greenpeace adaugă că, la celălalt capăt, zona de dezvoltare a perimetrului Neptun Deep este situată în vestul Mării Negre, în zona economică exclusivă (ZEE) a României, la 160 de kilometri de facilităţile de pe uscat.
„Infrastructura de pe mare traversează mai multe unităţi geomorfologice diferite şi unice, inclusiv zona de coastă, platforma şi panta continentală a Mării Negre. Proiectul intersectează două arii protejate Natura 2000, situate în zona de coastă a Mării Negre. Acestea sunt reprezentate de Situl Natura 2000 Marea Neagră (ROSPA 0076), care va fi subtraversat de traseul conductei pe o lungime de aproximativ 2,5 km, şi de Situl Natura 2000 Zona marină de la Capul Tuzla (ROSCI 0273), de asemenea subtraversat de traseul conductei pe o lungime de aproximativ 600 m.
Planurile de execuţie ale tunelului şi conductei din apropierea ţărmului vor include utilizarea de nave ancorate în cadrul ariilor naturale protejate Natura 2000, cu un impact negativ ce ţine de afectarea suprafeţelor de habitat caracteristic substratului dur (recifi)”, notează activiştii de mediu.
Aceştia sunt de părere că proiectul are un impact negativ şi asupra zonei de coastă a Mării Negre, acesta fiind reprezentat de:
- perturbarea peisajului natural în perioada lucrărilor de construcţie cu impact vizual pentru turişti şi localnici din cauza prezenţei echipamentelor şi vehiculelor de construcţie de pe uscat;
- disconfort pentru populaţia locală şi pentru turişti din cauza zgomotului şi vibraţiilor produse de vehiculele şi echipamentele utilizate pentru lucrările de construcţie şi instalare de pe uscat;
- impactul asupra activităţii de pescuit din cauza prezenţei componentelor subacvatice ale proiectului.
De asemenea, pe lista problemelor întocmită de Greenpeace se mai află:
- perturbarea speciilor de faună, care folosesc terenurile arabile ca loc de hrănire;
- perturbarea activităţii speciilor de faună, din cauza zgomotului, iluminatului şi prezenţei umane;
- poluarea aerului cu particule (praf) din cauza lucrărilor de excavaţie şi de amenajare a terenului (curăţarea vegetaţiei, excavarea solului, umpluturi), traficul pe drumuri neasfaltate şi manipularea materialelor de construcţie (balast, nisip);
- poluarea aerului cu emisii de la motoarele cu ardere internă ale navelor, vehiculelor şi echipamentelor necesare pentru efectuarea lucrărilor de construcţie şi instalare;
- deteriorarea conductelor de alimentare cu apă şi canalizare existente pe uscat din cauza unor accidente în timpul lucrărilor de excavare şi de amenajare a terenului (de exemplu, degajarea vegetaţiei, excavarea solului);
- deteriorarea căii ferate din apropiere din cauza unor accidente în timpul lucrărilor de subtraversare a plajei.
„Dacă Marea Neagră ar avea o voce, ar spune că nu mai poate încasa loviturile. Exploatarea gazelor offshore pune în pericol – fără o justificare climatică, de mediu şi nici măcar una economică – un ecosistem reprezentativ pentru România şi porţiuni din litoral. România are opţiuni mult mai bune şi un potenţial foarte mare pentru energie curată. Declanşarea exploatării este o greşeală ireparabilă, pentru care va trebui să plătim cu toţii. Încă nu e prea târziu să spunem „Nu” şi îi invităm pe toţi cei care nu sprijină acest proiect distructiv să ni se alăture”, a declarat Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.
Miercuri, OMV Petrom şi Romgaz au anunţat aprobarea planului de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino şi Pelican Sud din perimetrul Neptun Deep, acesta urmând să fie depus la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) pentru confirmare, conform unui comunicat transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
OMV Petrom este operatorul, fiecare dintre companii având o participaţie de 50% în proiect.
OMV Petrom şi Romgaz vor investi până la patru miliarde de euro pentru faza de dezvoltare a proiectului, care va genera o producţie de circa 100 miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Infrastructura necesară pentru dezvoltarea zăcămintelor offshore de gaze naturale Domino şi Pelican Sud include zece sonde, trei sisteme de producţie submarine şi reţeaua de conducte colectoare asociate, o platformă offshore, conducta principală de gaze către Tuzla şi o staţie de măsurare a gazelor. Platforma îşi generează propria energie electrică, funcţionând la cele mai înalte standarde de siguranţă şi protecţie a mediului.
Întreaga infrastructură va fi operată de la distanţă, prin intermediul unei replici digitale (digital twin). Acesta permite optimizarea proceselor şi va contribui la îmbunătăţirea performanţei de mediu, prin eficientizarea consumului energetic şi reducerea emisiilor.
Prima producţie este estimată în 2027. Producţia la platou va fi de aproximativ 8 miliarde metri cubi anual (circa 140.000 bep/zi), timp de circa zece ani.
Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagra are o suprafaţa de 7.500 kmp şi se află la o distanţă de circa 160 km de ţărm, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 şi 1.000 de metri. Explorarea perimetrului a fost accelerata în 2008 şi a inclus două campanii de achiziţie 3D şi două campanii de foraj de explorare. Prima descoperire de gaze a avut loc în 2012.
La data de 1 august 2022 Romgaz a devenit acţionarul unic al Romgaz Black sea Limited (înfiinţată de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited), ca urmare a finalizării tranzacţiei de achiziţie şi transferul tuturor acţiunilor emise de (reprezentând 100% din capitalul social al) ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited care deţine 50% din drepturile dobândite şi din obligaţiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona de apă adâncă a perimetrului offshore XIX Neptun din Marea Neagră.
