Erinoza, numită popular și bășicarea viței de vie, este rezultatul activității acarienilor eriofizi – Colomerus (Eriophyes) vitis.
Acarienii se hrănesc pe partea inferioară a frunzei. Ca urmare a atacului, pe această parte a frunzei apar pete cu aspect pâslos (erineum).
Pe partea superioară bășicări de culoare mai închisă decât restul frunzei – la început de culoare alb-gălbuie, alb-rozalie sau gălbui-roșiatice (în funcție și de soiul de viță de vie), iar mai târziu devin brun-cafenii.
Acarianul dăunător este de dimensiuni mici, insesizabil cu ochiul liber, de 0,15-0,16 mmm lungime, corpul alungit, cilindric, prevăzut cu numeroase spire chitinoase de culoare alb-gălbuie și aparat bucal pentru înțepat și supt.
Prezintă 5-7 generații pe an, care se suprapun până la finalul lunii septembrie – început de octombrie. Este răspândit în toate zonele viticole din țară.
Modul de iernare al adulților este sub scoarța butucilor sau mugurii de la baza corzilor.
Primăvara, în fenofaza de BBCH 08-09 Dezmugurit complet- primordiile verzi (primele frunzulițe, vârful lăstarului) sunt vizibile, când temperatura medie a spațiului de iernare (butuc, coardă) atinge în medie 10-15 grade C femelele ies din diapauză și se răspândesc pe frunzele tinere, unde înțeapă și sug sucul celular, provoacă formarea unor gale vizibile sub forma unor bășici (umflături) de dimensiuni variabile (0,5 – 2 cm) de unde și denumirea de bășicarea sau erinoza viței de vie.
În cazul unui atac puternic, erinoza se dezvoltă și pe lăstarii tineri, inflorescențe și boabe.
După cum aminteam și în articolul Dăunătorii viței de vie, deficiențele de prindere a butașilor, alături de Calepitrimerus vitis, ca urmare a iernării comune în muguri sau scoarța butucilor (chiar și de pe butucii din plantația veche ce nu au fost îndepărtați corespunzător în urma defrișării), acești dăunători pot provoca daune destul de însemnate în plantațiile tinere.
Am întâlnit și cazuri unde pe fondul secetei pedologice instalate după plantare prin hidratarea butașilor înainte de plantare aceștia au pornit în vegetați folosind doar substanțele de rezervă proprii, iar prin colonizarea butașului cu cele două specii de acarieni, procentul de prindere al noii plantații este destul de scăzut.
La înființarea noilor plantații de viță de vie recomand utilizarea butașilor altoiți, ce au fost supuși în prealabil tratamentelor termice.
Termoterapia butașilor de viță de vie este o metoda de tratare cu ajutorul temperaturii ridicate pentru a distruge dăunătorii care ar putea afecta butașii, prin imersarea lor în apă încălzită la o temperatură de 50-55 grade Celsius timp de 30-60 de minute.
Metodele biologice de combatere a acarienilor prin intermediul entomofaunei utile este limitată de o serie de specii prădătoare: Typhlodromus sp. , Sththorus punctillum, Orius majusculus, Chrysopa carnea, Malacocoris clorizans, Oligota flaviventris, Coccinella sp. etc.
Aplicarea unei strategii de combatere cu produse selective față de prădători asigură menținerea echilibrului prădător/dăunător.
Din acest motiv, măsurile de combatere sunt destul de importante, iar PED (pragul economic de dăunare) trebuie să fie monitorizat mult mai strict la plantațiile nou înființate.
În plantațiile aflate deja pe rod, dăunătorul produce foarte rar pagube care să justifice tratamentele. Combaterea chimică este una facilă, fără a corecta simptomele tipice de erinoză, blochează proliferarea populațiilor de acarieni.
La atingerea PED (pragului economic de dăunare) PED >10% lăstari cu simptome de atac, în fenofaza de 2-3 frunzulițe se impun efectuarea de tratamente cu acaricide sau cu produse de contact pentru combaterea făinării (produse pe baza de sulf, Karathane).
Pentru a evita apariția fenomenului de rezistență se recomandă alternarea acaricidelor, o grupă de substanță nu trebuie utilizată decât o dată pe parcelă pe întreg sezonul.
Atenție la utilizarea timpului de pauză indicat de producător !
Este important să respectați instrucțiunile de pe eticheta produsului fitosanitar și să nu recoltați sau să nu consumați culturile înainte de expirarea timpului de pauză specificat pe etichetă. Timpul de pauză la produsele fitosanitare depinde de produsul folosit și de cultura la care se aplică.
V-ar putea fi util și articolul despre Pagube provocate de specia Lobesia botrana la vița de vie.