25.4 C
București
marți, 21 mai, 2024

-

‹ adv ›
HomepageȘtiri AgricoleRomânia - singurul stat membru UE cu zero ferme finanțate din PAC...

România – singurul stat membru UE cu zero ferme finanțate din PAC 2023-2027 pentru digitalizare

România este singurul stat membru care nu a prevăzut niciun euro din bugetul PAC 2023-2027 pentru a spijini fermierii în achiziția de tehnologie agricolă digitală. În schimb, în Belgia, la nivelul lui 2027, peste 80% dintre ferme vor primi sprijin financiar european pentru digitalizare, scrie economica.net.

Senzori, drone, sateliți, inteligență artificială, blockchain. Pe scurt, agricultură de precizie susținută de baze de date care se traduce în producții mai mari și costuri mai mici. Fermierii europeni nu își mai iau de mult deciziile empiric, bazându-se doar pe cunoștințe sau experiență, motiv pentru care și politicile europene sprijină investițiile în tehnologie digitală.

Acum, creșterea culturilor se poate monitoriza de la distanță, există informații precise și la zi despre sănătatea și umiditatea solului și despre vreme, fertilizanții și pesticidele se aplică cu dronele, cu o precizie matematică, se pot crea hărți extrem de precise prin tehnologia GIS (Sistem de informații Geografice) sau GNSS (Global Navigation Satellite System).

Pentru fermieri, deciziile pot fi acum la un scroll distanță pentru că toate aceste date sunt inserate în aplicații pentru dispozitivele mobile.

Chiar dacă există încă insuficiente date despre nivelul de digitalizare din ferme și despre provocările fermierilor legate de digitalizare, oficialii Comisiei Europene sunt la curent cu dorința majorității statelor membre de a investi „enorm în digitalizare”.

Spre exemplu, numai dacă ne uităm la indicatorul „digitalizarea agriculturii”, unul dintre cei 44 de indicatori pe care Comisia Europeană îi monitorizează pentru a putea evalua gradul în care sunt atinse obiectivele splecifice ale Politicii Agricole Comune 2023-2027, reiese că majoritatea guvernelor au înțeles nevoia folosirii noilor tehnologii și finanțează proiectele de digitalizare ale fermierilor cu bani europeni.

Mai exact, doar trei state membre ( Franța, Olanda, Luxembourg) nu și-au planificat bugete din PAC 2023-2027 pentru a susține eforturile de digitalizare ale fermierilor. La acestea se adaugă România care a stabilit că nicio fermă nu va primi bani din PAC pentru digitalizare, până în 2027, potrivit datelor Comisiei Europene.

În conformitate cu cerințele sale de transparență și monitorizare, Comisia Europeană a lansat recent un tablou de bord online care prezintă obiectivele stabilite la nivel național de fiecare stat membru în planul strategic PAC aprobat, precum și obiectivele la nivelul UE. Datele acestea permit, spre exemplu, aflarea numărului de ferme care beneficiază de sprijin pentru tehnologia agricolă digitală.

Unde vor fi cele mai mari investiții în tehnologie din PAC

Potrivit informațiilor Comisiei, 80,7% dintre fermierii din Regiunea Flamandă a Belgiei , 43,8% dintre fermierii finlandezi, 17,5% dintre fermele grecești, 15,3% dintre fermele din Suedia și 12,8% dintre fermele din Bulgaria vor beneficia, până în 2027, de bani europeni prin PAC, pentru digitalizare. În restul statelor, ponderea fermelor care vor primi bani pentru digitalizare este sub 10 procente.

În ceea ce privește timingul, opt state membre printre care Finlanda, Belgia, Grecia, Austria își vor finanța fermierii din PAC încă de anul acesta.

Amintim că statele UE au început să pună în aplicare planurile strategice ale PAC începând cu 1 ianuarie 2023 pentru a suplimenta veniturile agricultorilor și pentru a-i sprijini în tranziția către o producție durabilă.

Fiecare plan combină o gamă largă de intervenții specifice care abordează nevoile specifice ale țării UE în cauză. Aceste intervenții oferă rezultate tangibile în raport cu obiectivele la nivelul UE, contribuind în același timp la ambițiile Green Deal.

Ce spune Planul Național Strategic al României – 0,03% din ferme vor fi digitalizate cu bani UE

Pentru România, digitalizarea este o prioritate de grad mediu, după cum reiese din Planul Național Srategic (PNS) aferent 2023-2027. PNS prevede 89 tipuri de intervenții, incluzând 51 intervenții prin FEGA (plăți directe și intervenții sectiroale ) și 38 de intervenții prin FEADR (dezvoltare rurală) printre care și stimularea digitalizării și utilizarea unor tehnologii sau idei inovative în agricultură.

În materie de digitalizare, ținta urmărită de România este ca în 2027 0,03% dintre ferme să beneficieze de sprijin pentru tehnologia agriculturii digitale prin intermediul PAC.

„PNS 2023-2027 vizează investițiile de digitalizare în mediul rural doar pentru microîntreprinderile cu profil neagricol cu o limită de finanţare de până la 200.000 Euro, respectiv investițiile de digitalizare în exploatațiile agricole de pe întregul teritoriu României pentru utilizarea de software şi soluții digitale care să conducă la optimizarea lucrărilor agricole prin practicarea unei agriculturi de precizie ca parte de proiect.

De asemenea, pentru IMM-urile și întreprinderile mari din sectorul agro-alimentar se acordă sprijin pentru investiții legate de utilizarea soluțiilor digitale în condiționare, procesare, marketing și management necesare în implementarea activității vizate prin proiect. Toate acţiunile amintite mai sus vizează doar acțiuni secundare în cadrul proiectului de digitalizare şi nu proiecte distincte de digitalizare.

În plus, PNS vizează şi înființarea /adaptarea unui sistem de cunoştinţe şi inovare în agricultură (AKIS), dar şi susținerea prin LEADER a acțiunilor care vizează revitalizarea serviciilor rurale prin inovare digitală și socială, îmbunătățirea serviciilor din teritoriile LEADER (acțiuni de tip „smart villages”) – dacă se identifică aceste nevoi la nivel local”, se menționează în PNS.

Potrivit analizei SWOT din PNS, există un interes crescut al tinerilor pentru afaceri inovative, digitalizare și diversificarea activităților agricole către activități neagricole.

Astfel, în cadrul PNDR 2014 – 2020 au fost depuse peste 14.000 de proiecte care propun astfel de activități. Însă, nivelul de digitalizare este încă scăzut în sectorul agricol, la nivelul fermelor și fermierilor și în anumite zone rurale fermierii au încă acces limitat sau deloc la internet și la digitalizare.

În plus, la capitolul amenințări, în PNS se vorbește despre creșterea discrepanțelor între dotările tehnologice și digitalizare dintre fermele mari și fermele mici și mijlocii, cu repercusiuni în domeniul concurenței pe piață a acestora din urmă.

‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Citește și

‹ adv ›

Bayer anunță un parteneriat cu Trinity Agtech pentru monitorizarea carbonului în ferme

Bayer a anunțat, astăzi, un parteneriat cu compania cu sediul în Regatul Unit, Trinity Agtech. În cadrul eforturilor Bayer...

Croptimistic lansează SWAT CAM, instrument automat inovator pentru numărarea plantelor

Compania Croptimistic Technology Inc. a lansat SWAT CAM, un instrument automat inovator pentru numărarea plantelor. Această tehnologie îmbunătățește considerabil...
‹ adv ›
‹ adv ›

Comentarii

Alte articole