În sectoarele agricol și forestier, există un dezechilibru major între femei și bărbați în contextul statutului profesional. România își propune prin Planul Național Strategic 2023-2027 să combată inegalitățile.
În România, numărul femeilor care activează în agricultură e destul de scăzut, situația fiind ceva mai bună în cazul celor până în 40 de ani.
În Planul Național Strategic (PNS) 2023-2027 se arată că, în sectoarele agricol și forestier, există un dezechilibru major între femei și bărbați în contextul statutului profesional. Spre exemplu, numărul managerilor bărbați e de peste patru ori mai mare față de numărul managerilor femei, în timp ce lucrătorii familiali neremunerați sunt predominant persoane de gen feminin (peste 60%).
”Dincolo de mentalitatea de tip patriarhal încă prezentă la nivel de România, este important de subliniat faptul că facilitățile care pot fi acordate persoanelor de sex feminin ar asigura echitatea între bărbați și femei, având în vedere reticența femeilor de a gestiona afaceri în special în mediul rural și în sectorul agricol, aspect care ar putea explica acest dezechilibru reflectat de statistică”, se precizează în PNS.
Exercițiile financiare anterioare au arătat că femeile au fost implicate cu succes atât în accesarea măsurilor dedicate tinerilor fermieri, dar și în turismul rural, în special în agro-turism, prin urmare, se identifică nevoia unei mai mari absorbții a forței de muncă, iar populația de gen feminin reprezintă o resursă umană disponibilă în acest context, potrivit documentului, care-și propune stimularea antreprenoriatului, în special în rândul tinerilor și femeilor.
Cu totul altfel stau lucrurile în sectorul legumicol sau cel de flori, unde femeile sunt majoritare. Totodată, agroturismul, sector susținut prin PNS, este de asemenea practicat cu precădere de femei.
Cererile de plată, în scădere în ultimii trei ani
Potrivit Ministerului agriculturii, prin intermediul fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală, gestionate la nivelul AFIR, respectiv Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, au obținut finanțare 11.531 de femei care implementează afaceri în agricultură, dar și investiții neagricole din zonele rurale.
De menționat că valoarea fondurilor europene acordate prin AFIR se ridică la 461,6 milioane de euro.
Totodată, din totalul femeilor beneficiari de fonduri europene, 7.223 reprezintă categoria tinerilor fermieri – sub 40 de ani. Valoarea proiectelor dezvoltate este de 354,8 milioane de euro, 4.308 de femei sunt în categoria peste 40 de ani, iar valoarea contractelor de finanțare încheiate cu AFIR este de 106,6 milioane de euro.
În pofida obiectivelor din PNS, datele APIA arată o reducere a numărului de femei care au solicitat cereri de plată în ultimii trei ani. Astfel, în 2022 au fost 283.262 de femei înregistrate cu cerere de plată, față de 290.197 în 2021 și 292.952 în 2020.
În 2020, numărul total al femierilor care conduc exploatații agricole înregistrați de APIA era de aproape 850.000.
Tinerele pășesc spre agricultură
Datele Eurostat arată existența unui procent semnificativ al tinerelor femei șefi de exploatații 21,68%.
Potrivit monitorizării PNDR 2014-2020 a existat un procent semnificativ al tinerelor femei care au accesat măsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, respectiv 38% din totalul tinerilor fermieri instalați.
Aceste cifre „demonstrează interesul natural crescut al femeilor pentru antreprenoriat în sectorul agro-alimentar, fără a fi necesară o prioritizare în acest sens”, se spune în PNS, deși documentul atrage atenția că rata șomajului e mai mare în mediu rural față de mediul urban, cele mai vulnerabile categorii fiind tinerii și femeile din mediul rural.
Cetățeni, egalitate, drepturi și valori
Acest program din PNS pune accentul pe promovarea egalității și prevenirea și combaterea inegalităților și a discriminării bazate pe sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, precum și pe sprijinirea, promovarea și punerea în aplicare a unor politici cuprinzătoare care vizează:
- promovarea exercitării depline a drepturilor de către femei, egalitatea de gen, inclusiv echilibrul dintre viața profesională și cea privată, capacitarea femeilor și integrarea perspectivei de gen;
- promovarea nediscriminării;
- combaterea rasismului, a xenofobiei și a tuturor formelor de intoleranță;
- protejarea și promovarea drepturilor copilului;
- protejarea și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, acționând sinergic alături de intervențiile PNS dezvoltate la nivel teritorial.
De ce acest program?
Un studiu publicat anul trecut de Corteva Agriscience, una dintre companiile care desfășoară programe pentru susținerea femeilor din mediul rural, arată faptul că 53% dintre femeile intervievate consideră că discriminarea a scăzut în ultimii 10 ani, iar 35% afirmă că aceasta va dispărea în următorii 10 ani.
Cu toate acestea, femeile încă percep discriminarea de gen în agricultura românească ca fiind un fenomen răspândit.
Aproape 54% dintre respondente au remarcat că în agricultură femeile, prin comparație cu bărbații, au mai puține șanse de a primi finanțare în cazul unei achiziții mari de afaceri (54%); au mai puțin timp de dedicat pentru ele și pentru hobby-urile lor (52%) și au mai puține oportunități de carieră (49%), precum și un venit mai mic (40%).
Majoritatea femeilor intervievate au raportat progrese către egalitatea de gen, dar 80% au declarat, de asemenea, că eforturile depuse de stat nu sunt suficiente pentru a atrage femeile către agricultură.
La evaluarea diferitelor programe guvernamentale menite să atragă femeile în agrobusiness nu au fost găsite priorități semnificative.
