Fasolea este o cultură leguminoasă valoroasă, care joacă un rol important în alimentația umană, semințele sale conținând aminoacizi esențiali de neînlocuit, necesari nutriției.
Unul dintre principalele motive ale scăderii recoltei de fasole este răspândirea pe scară largă a gărgăriței fasolei (Acanthoscelides obsoletus Say), care a devenit cel mai grav dăunător al acestei culturi în majoritatea zonelor de cultivare.
Deoarece în regiunea noastră are condiții favorabile de dezvoltare, este lipsită de dușmani naturali și concurenți pentru hrană, insecta reușește să dezolte până la 4 generații pe an.
Cum arată gărgărița fasolei
La fel ca și cărăbușul de mai sau buburuza, gărgărița fasolei este un gândăcel din ordinul Coleoptere.
Insectele adulte ating lungimea de 3,5 – 4,0 mm, sunt de culoare brună-cenuşie. Femurele posterioare, pe partea internă prezintă trei spini, unul fiind mai lung.
Perechea de aripi de la exterior, dure, cu rol de protecție, numite elitre, sunt roşcate la extremitatea posterioară şi nu acoperă partea posterioară, care este roşcat-gălbuie.
Corpul este acoperit cu perişori de culoare albicioasă pe torace, verzui pe elitre şi cenuşii pe partea ventrală.
Ouăle sunt depuse de femele pe plante sau în depozite, pe suprafața boabelor, sacilor. Au forma ovală, o lungime de 0,6 mm, culoare albă, acestea au nevoie de 30-45 zile pentru dezvoltare.
După eclozare larva poate trăi 3-4 zile fără măncare, timp în care trebuie să pătrundă în boabe pentru a se hrăni și supraviețui.
Larva matură are 4,0 – 5,0 mm lungime, este apodă (lipsită de picioare), albă-gălbuie, capul acoperit cu formațiuni dure, chitinoase, brun-roşcate. Pentru dezvoltarea până la faza de pupă are nevoie de 3-4 săptămâni.
Iernează ca adult în magazii, în boabele infestate sau în diferite locuri din spaţiile de depozitare.
Prezintă 2 – 3 generaţii/an, din care una în câmp şi 1 – 2 în depozite. În spaţiile încălzite poate avea 4 generaţii pe an.
Ce plante atacă gărgărița fasolei și cum dăunează
Atacă boabele diferitelor specii şi soiuri de fasole, dar și alte plante fabacee, ca: mazărea, lintea, lucerna, lupinul, năutul, soia şi bobul.
Insectele care se dezvoltă pe aceste culturi suplimentare se caracterizează prin dimensiuni mai mici și productivitate redusă a femelelor (uneori fiind subdezvoltate), totuși este clar că gărgărița fasolei devine treptat un dăunător al leguminoaselor.
Răspândirea dăunătorului are loc ca urmare a zborului gândacului, dar principala sursă de infecție a culturilor sunt semințele infectate. Se știe, de exemplu, că raza de zbor a gândacilor este de până la 2,5 km: acest lucru este favorizat de vânt.
Zborul în masa a gărgăriței fasolei de obicei coincide cu perioada de înflorire a fasolei. Înainte de a se stabili pe plantele de fasole, gândacii se pot hrăni pentru o perioadă de timp cu florile altor leguminoase.
Boabele infestate pot fi complet distruse, într-un bob dezvoltându-se 1 – 29 larve. Boabele atacate prezintă mai multe orificii prin care ies adulţii.
Pagube mai mari se înregistrează în anii secetoşi, când procentul de infestare a boabelor poate ajunge până la 50-60%.
De regulă, în condițiile climaterice din regiunea noastră, gândacii nu au timp să părăsească fasolea înainte de recoltare, de aceea cei mai mulți dintre ei intră în camera de păstrare, unde dăunătorul continuă să se înmulțească și să distrugă fasolea.
Principala caracteristică ecologică a gărgăriței fasolei, care îi limitează viața este sensibilitatea acesteia la temperaturi scăzute.
Conform studiilor, insectele din orice fază de dezvoltare mor la temperaturi de -18°C după 18-24 ore, la 0°C – după 4 săptămâni.
De aceea, înainte de depozitare fasolele pot fi supuse congelării în strat subțire, într-un frigider la temperatura de –15°C, pentru 2-3 zile, ceea ce provoacă moartea gărgărițelor.
Nocivitatea gărgăriței fasolei este dublă. Influența directă a acțiunii gărgăriței fasolei apare din cauza distrugerii mecanice a țesuturilor semințelor, deteriorării embrionului și endospermului.
În semințele infectate, conținutul de amidon și proteine scade, iar cantitatea de monozaharide crește, ca urmare a reacției boabelor de fasole la răni.
Efectul indirect al gărgăriței fasolei se manifestă atunci când pentru însămânțare se folosesc semințe infectate, din care se dezvoltă plante cu o sensibilitate sporita față de agenții patogeni și bolile fungice.
Cum se combate gărgărița fasolei
La moment, pentru combaterea gărgăriței fasolei nu există produse de uz fitosaniare omologate, cele utilizate anterior fiind retrase. De aceea recomandăm aplicarea metodelor alternative de control (agrotehnice, fizice etc.).
Dintre practicile agrotehnice și fizice care reduc atacul gărgăriței fasolei, se recomandă:
- recoltarea fasolei cât mai curând posibil pe câmp (înainte de desfacerea păstăii);
- însămânțarea timpurie cu semințe sănătoase, neinfectate;
- cultivarea soiurilor cu o perioadă de vegetaţie mai scurtă;
- efectuarea arăturilor adânci, pentru a îngropa în sol boabele scuturate;
- umiditatea semințelor în timpul depozitării trebuie menținută la 8-10%;
- păstrarea semințelor, iarna, în depozite reci. Pe vreme geroasă, larvele, pupele și insectele adulte mor.
Ar putea să te intereseze și Fasolea pentru păstăi – cultivare, îngrijire, cerințe
