Buha semănăturilor (Agrotis segetum, Scotia segetum) este o specie polifagă ce atacă peste 80 de tipuri de plante, în special producând pagube importante la cereale păioase, porumb,
floarea-soarelui, sfecla de zahăr, leguminoase pentru boabe şi plante tehnice.
Adultul poate fi recunoscut prin aripile anterioare brune-cenuşii, cu pete caracteristice speciilor de Noctuidae (reniforme, orbiculare şi cuneiforme), mai deschise la culoare şi încercuite cu negru. Câmpul aripilor este străbătut de linii fine, brune, transversale, în zig-zag.
Aripile posterioare sunt cenușii deschise, mai întunecate la margini. Anvergura aripilor este de 35 – 45 mm.
Daune în culturi produce larva, ce are o culoare cenușie-pământie, nuanță lucitoare, fâșii întunecate laterale și de-a lungul părții dorsale, iar capul este roșcat. La maturitate, ajunge la 4-5 cm.
Buha semănăturilor iernează ca larvă în ultimele vârste în sol, specia are două generaţii pe an. Primăvara, în luna aprilie, larvele se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 2 – 3 săptămâni.
Fluturii apar când temperaturile medii ale aerului sunt cuprinse între 14 – 16°C, de obicei, la sfârşitul lunii aprilie – începutul lunii mai. Copulaţia fluturilor are loc imediat după apariţie, iar ponta începe la 2 – 3 zile.
Prognoza apariţiei dăunătorilor se poate face după fazele de dezvoltare ale plantelor (fenologia plantelor) şi dezvoltarea stadiilor dăunătorului. Adulţii de Scotia segetum apar în fenofaza înfloririi ridichii sălbatice, iar larvele de Scotia segetum când înspică secara.
Femela depune 500 – 2000 ouă, în funcţie de cantitatea şi calitatea hranei ce a fost disponibilă larvelor. Ouăle sunt depuse izolat, frecvent pe partea inferioară a frunzelor unor plante spontane ca pălămida, loboda, ştir, nalbă, patlagină şi pe frunzele plantelor cultivate.
Perioada de incubaţie durează 4 – 5 zile. În primele trei vârste, larvele sunt diurne şi se hrănesc cu părţile aeriene ale plantelor. După a patra năpârlire, larvele se retrag în stratul superficial al solului.
În general, larvele se hrănesc cu frunze tinere, semințe încolțite, rod plantele încolțite, tulpinile, frunzele plantelor deja dezvoltate. Larvele rod boabele în germinaţie, retează plantele de la colet, rod frunzele de la exterior spre interior.
Atacă şi părţile subterane ale plantelor, făcând galerii superficiale şi neregulate. Plantele atacate se îngălbenesc şi se usucă.
O larvă poate distruge 8-10 plante răsărite în stadiul de dezvoltare timpurie al culturii.
Buha semănăturilor – metode de control și combatere
Urmărirea zborului dăunătorului se face cu ajutorul capcanelor cu feromoni sexuali de tip AtraSEG. Aprecierea intensităţii atacului se face după scara:
- zbor normal, 10 – 20 masculi/capcană/săptămână;
- zbor numeros, 20 – 30 masculi/capcană/săptămână;
- zbor masiv, peste 30 masculi/capcană/săptămână.
Măsuri pentru diminuarea populaţiilor: Instalarea de capcane luminoase pe timp de noapte şi capcane cu feromoni pentru atragerea adulţilor.
Modul de utilizare a capcanelor este indicat pe ambalaj. De obicei, în scopuri de monitorizare se recomandă de instalat 2 – 3 capcane la 1 ha, iar pentru capturarea în masă, numărul de capcane recomandat variază, orientativ se amplasează 20 – 30 de capcane la 1 ha.
Capcanele se instalează deasupra plantelor, la înălțime de 1,5 – 2 m.
Buha semănăturilor poate fi combătută pe cale biologică prin folosirea paraziţilor oofagi sau a biopreparatelor.
Ouăle de buhă pot fi parazitate de viespea Trichogramma evanescens, iar larvele şi pupele sunt distruse de duşmani naturali. Mai frecvente sunt speciile parazite Apantheles congestus, Meteorus scutellator, Rhogas dimidiatus, Histor sp.
Pentru distrugerea ouălor de buhă se recomandă folosirea viespii Trichogramma evanescens prin lansare de 30.000 exemplare/ha, la începutul şi în timpul pontei, pentru fiecare generaţie.
Speciile de tip buhă se dezvoltă la început pe buruienile din culturi sau pe cele de pe marginea drumurilor, de unde migrează în culturile agricole. De aceea, distrugerea buruienilor constituie o condiţie de bază în prevenirea unor atacuri intensive.
În special, este recomandată distrugerea buruienilor din culturi, ce constituie plante gazdă intermediare (în special plantele menționate anterior pe care depune ouăle), dar și lucrarea solului pentru distrugerea larvelor hibernante.
Tratamente chimice la sol sau la plante se fac în funcție de PED pentru diferite culturi sunt:
După INCDA Fundulea, cele mai mari daune se înregistrează la culturile semănate în rânduri rare, creşterea densităţii larvelor peste 2 larve/m2, cât este pragul economic de densitate al populaţiei (PED), impune aplicarea măsurilor de protecţie a culturilor.
Din recomandările specialiștilor Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Ion Ionescu de la Brad, Iași, PED pentru diferite culturi sunt următoarele:
- 8 larve/m² sau 10% tufe atacate în perioade răsăririi la cartof;
- 0,5 – 1 larvă/m² la plantarea răsadului sau o larvă/m² în faza de rozetă la varză;
- 2 larve/m2 la rapiță.
Pragurile economice de dăunare pentru buha semănăturilor la cereale:
Pragurile economice de dăunare pentru buha semănăturilor la sfeclă pentru zahăr:
Pentru combatere sunt omologate produse ce conțin Lambda-cihalotrin (de exemplu Ercole 10-15 kg/ha), tTeflutrin (Lebron 0,5 G – norme variate de la 12 la 20 kg/ha, în funcție de cultură și particularități).
