Râmele – creatorii solurilor agricole fertile. Ce condiții necesită

Râmele sunt, de regulă, cele mai răspândite vie-tăți care trăiesc în solurile agricole. Se cunoaște că râmele îmbunătățesc proprietățile fizice, chimice și biologice ale solurilor.

Numărul, biomasa și diversitatea râmelor în sol sunt considerate un criteriu important al fertilității solului, întrucât râmele contribuie în multe moduri la faptul ca solurile să fie sănătoase și active din punct de vedere biologic, ceea ce favorizează multe servicii ecosistemice pozitive și duce la o mai bună reziliență și adaptare a sistemelor agricole la schimbarea climei.

Râmele preferă solurile cu textură medie: lutoase și luto-nisipoase. Solurile grele argiloase și cele uscate nisipoase nu sunt favorabile pentru dezvoltarea lor și să limiteze răspândirea ei.

Râmele nu pot să-și regleze temperatura corporală. De aceea, când este foarte uscat și cald, multe râme se retrag în straturi mai adânci ale solului, unde estivează. Activitatea râmelor este maximă primăvara și toamna.

Râmele nu suportă seceta. Râmele pot pierde zilnic până la 20 % din masa corpului sub formă de mucus și excremente, ele au nevoie de umiditate pentru a supraviețui.

Produc o singură generație cu maximum 8–12 coconi (ouă) pe an. Râmele trăiesc de la 2 la 10 ani, în funcție de specie, sunt hermafrodite, iar vârful activității de săpare de galerii și de reproducere are loc în lunile martie și aprilie, dar și în septembrie și octombrie.

Râma de pământ, sau comună (Lumbricus terrestris), poate migra până la 20 m pe an. Pentru a-și atinge aportul caloric zilnic, râmele trebuie să mănânce de 10 până la 30 de ori mai mult decât propria greutate corporală.

De ce avem nevoie de râme în sol?

Râmele aduc un beneficiu major agricultorilor care le creează condiții bune de dezvoltare. În broșura FIBL Râmele – arhitecții solurilor fertile, tradusă și adaptată în cadrul proiectului InfOrganic, sunt descrise metodele de favorizare a dezvoltării râmelor.

Cum putem favoriza dezvoltarea râmelor în sol?

• Evitarea lucrării intensive a solului și minimizarea utilizării plugului – lucrarea intensivă trebuie evitată în special în perioadele de activitate sporită a râmelor: martie-aprilie și septembrie-octombrie.

• Diversificarea rotației de culturi pentru a furniza hrană pentru râme.
• Minimizarea presiunii aplicate solului și a compactării acestuia.
• Fertilizarea adecvată conform proprietăților solului și necesităților plantelor.

Pentru a afla mai multe informații, accesați acest link pentru a vizualiza broșura FIBL Râmele – arhitecții solurilor fertile.