Tăierile în livezi de sâmburoase – sfaturi utile

În funcție de zona pomicolă, dotarea cu tehnică agricolă și practica întreprinderii, producătorii de specii sâmburoase optează pentru forme de coroană cu volum mare (vas, piramidă) sau aplatizate (candelabru, fus subțire, Drapeau Marchand etc.) care permit de a forma perete fructifer.

Un subiect la care a contribuit Samuele Caroli a fost adaptarea sistemelor de coroană și a tăierii pomilor pentru obținerea producțiilor constante și de calitate competitivă.

Citiți mai multe despre Tăierile la cais – particularități, termenul realizării.

Pentru a realiza formele de coroană cu volum mare, se efectuează plantarea cu pomi sub formă de vargă, care în primăvara anului următor se taie la 60 cm înălțime de la nivelul solului pentru a obține etajul inferior.

După plantare, punctul de altoire al pomului trebuie să fie mai sus de suprafața solului pentru a evita infestările din urma contactului cu solul.

În perioada de vegetație, în luna iunie vor fi ciupiți lăstarii când au o lungime de 30-40 cm, lăsând de la baza fiecărui lăstar o lungime de 15 cm (la lungimea unui creion) de la locul inserției.

Noile ramificări obținute în urma acestei tăieri vor fi necesare pentru a consolida în continuare șarpantele pomilor în perioada de formare, iar o parte dintre ele vor fi păstrate pentru a produce fructe în următorul an (prun de soiuri chino-japoneze, cais).

Citiți mai multe despre Tăierile la prun. Forma de coroană – piramidă mixtă.

În primăvara anului următor, când se va face tăierea în uscat, la pomii conduși după coroana vas se vor tăia 4-5 ramuri la o înălțime de 1,60 m de la nivelul solului, adică prelungirile șarpantelor pentru a garnisi scheletul pomului și a stimula producerea de ramuri noi pe care vom obține fructe în anul următor.

În cazul pomilor conduși după forma coroană piramidală, se va alege o ramură centrală cu poziție mai verticală și care se va tăia la 1,60 m înălțime.

Începând cu anul trei după plantare, vom avea grijă ca în luna august să efectuăm tăierea în verde pentru a elimina creșterile din centrul pomului, pentru a favoriza pătrunderea luminii și a maturiza mai bine mugurii de rod pentru anul următor.

Pomii conduși după coroane aplatizate, întreținute în continuare ca perete fructifer permit amplasarea unui număr mai mare de plante pe o suprafață în comparație cu formele de coroană cu volum mare, ceea ce contribuie la sporirea productivității plantației.

De asemenea, se poate diminua ponderea manoperei prin mecanizarea unor operațiuni tehnologice, cum sunt tăierea de contur, rărirea și recoltarea.

Datorită faptului că fructele sunt concentrate în proximitatea axului pomului, pe ramuri de vigoare medie, se favorizează accesul luminii solare în interiorul coroanei și, prin urmare, se obțin fructe de calitate mai bună.

Plantațiile cu densitate mare datorită peretelui de 3,20-3,50 m înălțime în perioada înghețurilor de revenire din primăvară permit salvarea fructelor de îngheț din partea superioară a pomului datorită înălțimii, dar și intră pe rod mai precoce.

La realizarea unei astfel de plantații, este necesar de a ține cont de două aspecte:

• Utilizarea portaltoaielor de vigoare slabă și a soiurilor productive, respectând schema de plantare în funcție de vigoarea asociației soi/portaltoi;
• Dotarea plantației cu sistem de irigare prin picurare și a gamei necesare de echipamente pentru efectuarea operațiunilor tehnologice.

Un dezavantaj al acestui sistem sunt costurile mari de înființare a plantației, și anume necesitatea unui sistem de susținere al pomilor, care pe de altă parte vine cu oportunitatea de a fi suplinit cu sisteme anti-grindină, anti-ploaie, anti-insecte și anti-îngheț, care oferă un mecanism de control al factorilor ce pot distruge recolta sau chiar plantația propriu-zisă.

Samuele Caroli susține că:

La conducerea pomilor după forma de coroană candelabru sau Trident, în primăvara primului an pomul se scurtează la 60 cm înălțime de la nivelul solului.

În continuare, noii lăstari formați vor fi lăsați să crească liber, fără nicio intervenție. În primăvara anului următor sunt alese 3 ramuri cu o vigoare de creștere mai evidențiată, unul central vertical și doi laterali, poziționându-i la o distanță relativ egală, care vor forma candelabrul.

Ramurile care rămân în cadrul coroanei vor fi lăsate pentru a produce fructe. Dacă ne referim la cais, piersic, nectarin, atunci în anul următor aceste specii vor produce fructe, iar la cireș și prun vor apărea în anul trei de la plantare.

Dacă ne referim la Drapeau Marchand sau fus subțire, atunci se plantează intacți, fără scurtare, în primul caz cu o inclinație de 45^o și în ambele situații se vor face incizii pentru a stimula producerea de noi lăstari care vor deveni ramuri de producere.

Perspectiva modernă de tăiere se schimbă permanent, iar producătorii de fructe trebuie să se adapteze la noile tendințe pentru a fi competitivi din perspectiva calității fructelor și costurilor de producere.

Aceasta presupune, în primul rând, intenția de a obține fructe cât mai precoce, minimizând perioada de formare a pomului până la intrarea pe rod.

Acest principiu, fiind aplicat, va oferi profit agricultorilor din anul 2-3 după plantare, iar pomii nu vor avea o creștere atât de viguroasă.

Un alt aspect este că deseori se practică tăierea excesivă a ramurilor de un an, ceea ce provoacă creșterea viguroasă a noilor lăstari în zona unde s-a efectuat scurtarea. În contrast, ramurile cu vârsta de 2 ani și mai mare sunt mai productive, iar la scurtare au creștere vegetativă mai redusă.

Prin urmare, Samuele Caroli recomandă de a nu scurta ramurile de un an în plantațiile din specii sâmburoase pe rod, cu excepția pomilor din asociația soi/portaltoi care încarcă abundent pomul cu fructe în detrimentul creșterii vegetative.