Marii producători locali de vinuri spun că anul 2022 este un an complicat pentru business, deşi începutul de an părea predictabil, având în vedere repornirea motoarelor în canalul HoReCa, segment important pentru jucătorii care produc vinuri premium, scrie zf.ro.
Deşi consumul este în uşoară scădere faţă de anul trecut, producătorii spun că fac în continuare investiţii.
„Cea mai bună variantă pentru a trece o perioadă de criză este să faci investiţii şi pe noi această perioadă ne-a prins cu foarte multe investiţii în derulare. Tocmai ni s-a aprobat un proiect APIA de aproape 9 milioane de euro pentru modernizarea fostei crame. Investim în continuare în turism. Nu trebuie forţate vânzările, ci trebuie să investeşti pentru viitor“, spune Virgil Mândru, proprietar şi CEO al cramei Tohani, care are circa 300 de hectare cu viţă-de-vie în zona Dealu Mare.
El consideră că sfârşitul de an şi începutul de an viitor vor fi foarte grele pentru România.
„Va fi foarte greu şi pentru noi ca industrie pentru că da am reuşit în ultimii ani să modernizăm cu toţii cramele, am adus oenologi foarte buni, am crescut calitatea vinurilor enorm. Însă, costurile cu utilităţile şi combustibilul au crescut foarte mult şi nu cred că vreunul dintre noi a reuşit să crească preţul vinurilor pentru că concurenţa e foarte mare“, a mai spus antreprenorul, care crede că şi consumatorul va fi afectat de mărirea preţurilor şi că producătorii trebuie să se pregătească pentru recesiune.
La rândul lui, Ştefan Chiriţescu, director de marketing al Cotnari, spune că anul 2022 este unul complicat, iar redeschiderea canalului HoReCa a adus eforturi foarte mari pentru echipele de vânzări, iar când lucrurile părea că se aşază situaţia geopolitică a destabilizat lucrurile.
Anul acesta producţia de struguri este mai mică, undeva cu 20% faţă de anul trecut, dar calitatea este mai bună.
Grupul Cotnari are 1.800 de hectare cultivate cu viţă-de-vie şi vinde 17 milioane de litri de vin pe an, conform ultimelor date.
„A fost un an incredibil de greu pentru tot ce înseamnă piaţă de vin plecând de la costurile materiilor prime până la costurile cu energia, care sunt imense în această industrie. Iar cu cât podgoria este mai mare cu atât aceste costuri sunt mai complicat de ţinut sub control şi evident este greu când încerci să nu transferi în preţul plătit de consumator aceste măriri de costuri“, a mai spus el.
Managerul adaugă că, din datele pe care le are, consumul de vinuri a scăzut în primele şase luni din punctul de vedere al volumelor.
De asemenea, Mihai Bălănescu, director naţional de vânzări la Jidvei, afirmă că începutul de an să spunem părea uşor mai predictabil decât anii trecuţi, dar noul context geopolitic a schimbat situaţia.
Însă, redeschiderea canalului HoReCa a fost de bun augur, iar finalul de an pare unul bun având în vedere că până acum nu s-au anunţat restricţii în organizarea de evenimente.
„La noi au continuat şi în anii mai grei, chiar şi în 2020, iar anul acesta am accelerat planul de investiţii. Anul acesta am plantat mai multe hectare cu struguri negri. Am observat că din cauza schimbărilor climatice aceste soiuri au început să se adapteze mai bine în Transilvania. Şi în viitor vom produce mai multe vinuri roze şi roşii. Şi dezvoltăm mai multe game de produse premium şi superpremium pentru HoReCa şi retail. De asemenea, am investit în turismul viticol, care este o prioritate pentru noi“, a spus managerul.
El adaugă că Jidvei va închide anul bine, având avantajul faptului că restaurantele şi barurile sunt deschise. Jidvei administrează circa 2.500 de hectare de viţă de vie şi anual îmbuteliază aproximativ 18 milioane de litri de vin, conform ultimelor date.
„Anul viitor va fi nevoie de inovaţie pentru a putea contracara efectele unei eventuale crize. Am trecut prin perioade dificile şi cu siguranţă vom trece şi peste 2023“.
La rândul lui, Gheorghe Iova, unul dintre acţionarii Cramele Recaş, care are 1.100 de hectare cu viţă-de-vie spune că producătorul face investiţii pentru a rămâne cu businessul la un nivel ridicat.
„Am dat în funcţiune anul acesta o centrală fotovoltaică, care ne asigură circa 30% din necesarul de curent şi vom mări această capacitate. Investiţia a fost concretizată şi prin creşterea cantităţii de produse pe care o putem realiza . Am mărit capacitatea cu 3 milioane de litri şi evident că ne gândim şi la alte investiţii“, a spus antreprenorul.
El adaugă că vinurile premium au fost în prima jumătate de an, atât pe piaţa internă, cât şi externă, cele care au păstrat balanţa în favoarea profitabilităţii.
„Atât pe piaţa internă cât şi pentru bunurile exportate creşte să spunem aşa proporţia de vinuri premium. Asta ne-a ajutat temporar financiar pentru că pe primele opt luni suntem într-o uşoară creştere cantitativă şi o creştere de profitabilitate. Evident că e greu de presupus ce se va întâmpla în continuare“, a explicat antreprenorul.
Cramele Recaş are pe rod aproximativ 1.100 de hectare de viţă de vie, toate în proprietate, la Recaş, judeţul Timiş şi la Miniş, în Arad. Compania este cel mai mare producător de vin din punctul de vedere al volumelor – 30 de milioane de sticle pe an – şi al cifrei de afaceri.
România a produs anul trecut 4,5 milioane de hectolitri de vin, ceea ce înseamnă 1,7% din tot vinul realizat în 2021 la nivel mondial. Piaţa locală a câştigat teren dat fiind că pe plan local producţia a crescut cu 16% versus 2020, în timp ce cantitatea totală realizată în lume a fost cu 1% mai mică.
Astfel, conform cifrelor, România este al 12-lea producător mondial de vin, la egalitate cu Rusia, dar la mare depărtare de lideri, conform datelor OIV.
