UE şi statele sale membre au instituit măsuri pentru a ţine sub control pescuitul ilegal, una dintre cele mai mari ameninţări la adresa ecosistemelor marine, dar, din cauza modului neuniform în care sunt aplicate controalele şi sancţiunile de către statele membre, aceste măsuri nu sunt atât de eficace pe cât ar trebui să fie, arată un raport publicat luni de Curtea de Conturi Europeană.
Curtea recomandă Comisiei Europene să monitorizeze faptul că statele membre îşi consolidează sistemele de control pentru a preveni importul de produse pescăreşti provenite din pescuitul ilegal şi să se asigure că acestea aplică sancţiuni disuasive împotriva pescuitului ilegal, atât în apele UE, cât şi în afara acestora.
„UE dispune de sisteme de control instituite pentru a îngreuna ajungerea la consumatori a produselor provenite din pescuitul ilegal. Dar, în pofida acestor măsuri, astfel de produse continuă să ajungă în farfuriile cetăţenilor UE. Unul dintre principalele motive este faptul că controalele şi sancţiunile sunt aplicate în mod neuniform de către statele membre”, a declarat Eva Lindstrom, membra Curţii de Conturi Europene care a condus auditul.
În 2008, UE a instituit un regim de certificare a capturii pentru a garanta legalitatea produselor pescăreşti importate. Curtea consideră că acest regim a îmbunătăţit trasabilitatea şi a consolidat controalele la import, dar statele membre aplică controalele în mod neuniform.
Regimul UE de certificare a capturii se bazează pe documente pe suport de hârtie, ceea ce implică un risc crescut de fraudă; potrivit auditorilor, o bază de date electronică unică la nivelul UE ar fi mai eficace.
De fapt, Comisia Europeană a dezvoltat un sistem informatic la nivelul UE pentru a contribui la detectarea fraudelor şi pentru a automatiza controalele. Cu toate acestea, niciun stat membru nu îl utilizează. Comisia a propus ca utilizarea acestui sistem informatic să devină obligatorie.
Atunci când consideră că sistemele de control existente în ţări terţe care exportă produse pescăreşti către UE sunt deficitare, Comisia şi Consiliul pot lua măsuri, acordând „cartonaşe galbene” şi „cartonaşe roşii”.
Atunci când o ţară terţă primeşte un cartonaş roşu, statele membre ale UE trebuie să respingă toate importurile de produse pescăreşti provenite de pe navele ţării respective. Auditorii au constatat că sistemul de cartonaşe s-a dovedit a fi util, întrucât a declanşat o reformare pozitivă în majoritatea ţărilor pe care le-a vizat.
Curtea a constatat că pescuitul excesiv şi subdeclararea capturilor persistă din cauza controalelor deficitare în unele state membre. Declararea incorectă a capturilor este cea mai frecventă încălcare săvârşită de navele din flota UE, fiind urmată de pescuitul în zone închise sau fără alocarea de cote, şi de utilizarea unor unelte ilegale.
Potrivit auditorilor, există numeroase dovezi că asigurarea respectării obligaţiei de debarcare reprezintă o provocare şi că persistă practica de aruncare ilegală a capturilor înapoi în mare. De asemenea, auditorii au constatat că proiectele finanţate de UE pe care le-au auditat au contribuit la consolidarea sistemului de control al pescuitului.
În ceea ce priveşte sistemul de sancţiuni, auditorii au constatat că marea majoritate a încălcărilor grave detectate au condus la o investigaţie sau la o urmărire penală care a determinat aplicarea de sancţiuni în timp util, dar auditul a evidenţiat absenţa unor condiţii de concurenţă echitabile la nivelul de ansamblu al UE.
De exemplu, auditorii au observat că amenda medie aplicată pentru o încălcare similară varia între aproximativ 200 de euro (Cipru, Lituania şi Estonia) şi peste 7.000 de euro (Spania). În unele state membre, sancţiunile nu au fost suficient de disuasive pentru a descuraja pescuitul ilegal, deoarece nu erau proporţionale cu beneficiile economice obţinute în urma încălcărilor.
Auditorii recomandă Comisiei să lucreze la aplicarea uniformă şi eficace a unui sistem de sancţiuni disuasive. De asemenea, aplicarea sistemului de puncte de penalizare ar trebui să fie armonizată la nivelul statelor membre.
UE este un actor mondial important în domeniul pescuitului, atât în ceea ce priveşte flota sa de pescuit (cu aproximativ 79.000 de nave), cât şi în ceea ce priveşte calitatea sa de cel mai mare importator mondial de produse pescăreşti (34% din totalul comerţului mondial).
