De ce se îngălbenesc și se usucă castraveții abia formați – vezi 7 motive

Fără de fructe sănătoase de la bun început, nu putem spera la o recoltă bogată. Dar, uneori, florile se usucă și cad, iar fructele abia formate la castraveți se îngălbenesc și cad fără un motiv aparent. De ce se întâmplă acest lucru și ce ar trebui făcut în acest caz, vorbim în acest articol.

De cele mai multe ori, anume florile sau castraveții crescuți în seră sau solar își pierd aspectul sănătos fără un motiv aparent, se îngălbenesc și se usucă sau cad. Motivul unei astfel de „anomalii” pot fi adesea practicile agricole incorecte și anume:

Motivul 1. Insuficiența luminii

Castraveții sunt una dintre culturile cele mai iubitoare de lumină. Trebuie să vă asigurați că plantele de castraveți sau alte culturi vor avea suficientă lumină chiar și în etapa construcției serei.

Lipsa de lumină poate fi cauzată și de alte plante cultivate în seră, care încep să depășească și umbrească alte plante în creștere, îngrădindu-le expunerea normală la soare.

Castraveții au nevoie de cel puțin 12-14 ore de lumină pe zi.

Încălcarea tehnologiei, și anume neglijarea ciupitului, nu îi permite plantei să se formeze corespunzător și contribuie la creșterea lăstarilor laterali. Și, de asemenea, umbrește atât planta, cât și plantațiile apropiate.

Cum evităm problema:

• Construiți corect sera într-un loc luminos.
• Încercați să plantați castraveți în seră conform următoarei scheme: hibrizi partenocarpici – 1 maxim 2 plante pe 1 mp de suprafață de nutriție și soiuri polenizate de albine – 2 maxim 3 plante pe 1 mp. Oferiți mai mult spațiu plantelor și atunci vor avea suficientă lumină.
• Ciupiți partea superioară a lăstarilor nou formați și asigurați-vă că lungimea acestora nu depășește 20-25 cm. Lăstarii lungi iau o parte semnificativă din resursele plantei.  
• Realizați copilirea la timp și corect. La soiurile partenocarpice se poate face conducerea pe o tulpină prin înlăturarea lăstarilor și fructelor de la primele 3-4 internoduri de la bază. Apoi la creșterea tulpinii se aleg 2 lăstari care coboară până la 50 cm deasupra solului, apoi li se rupe vârful. O altă metodă constă în înlăturarea lăstarilor de la partea bazală (3-4 internoduri), în partea de sus lăsăm 2 internoduri, 2-3 fructe și 3 frunze. La depășirea înălțimii spalierului se cârnește vârful plantei.

Motivul 2. Încălcarea regimului de temperatură a aerului și a solului

Pentru castraveți este foarte importantă menținerea umidității și temperaturii optime. Temperatura recomandată este de 21-27°C ziua și 15-21°C noaptea. Temperaturile de peste 40°C pot provoca îngălbenirea fructelor, deformarea acestora și împiedica formarea fructelor noi.

La menținerea îndelungată a temperaturii sub 11-13°C sunt afectate creșterea, înflorirea și fructificarea.

Următoarele temperaturi sunt optime pentru cultivarea castraveților în spațiu protejat:

• înainte de fructificare pe vreme senină – 22-24°C;
• înainte de fructificare pe vreme înnorată – 20-22°C;
• înainte de fructificare noaptea – 16-18°C;
• în timpul fructificării pe vreme senină – 23-26°C;
• în timpul fructificării pe vreme înnorată – 21-23°C;î
• în timpul fructificării noaptea – 18-20°C.

Pentru soiurile polenizate cu ajutorul albinelor, bondarilor, valorile temperaturii ar trebui rescute cu 1-3 grade.

La temperaturi de peste 27°C sau sub 13-15°C, plantele încep să se usuce sau devin suprarăcite. În acest moment, fructele abia formate sunt foarte sensibile și cad. Acest lucru se întâmplă în special în solarele acoperite cu polietilenă, deoarece se încălzesc prea mult vara până la 40°C și peste noapte se răcesc brusc.

Pentru a regla temperatura în seră, puteți instala senzori automati.

1. Pentru a crește temperatura în solar, utilizați una dintre următoarele metode:

• acoperiți solarul cu o peliculă suplimentară noaptea, plasată la 2-5 cm mai sus de pelicula de bază. Acest lucru va crește temperatura din interior cu 2-4 grade;
• protejați pereții cu folie din spumă de polietilenă expandată;
• reduceți volumul de aer deasupra plantelor prin construirea unui acoperiș suplimentar din tije flexibile sau sârmă (2-3 mm în diametru) și acoperiți cu peliculă perforată de până la 0,5 mm grosime;
• acoperiți solul cu spunbond negru. Această metodă este potrivită numai pentru plantele mai joase;
• utilizați încălzitoare.

2. Pentru a reduce temperatura în seră, țineți cont de următoarele sfaturi:

• organizați condiții bune de ventilație;
• udați plantele din abundență dimineața;
• utilizați covorașe de stuf și scuturi vopsite în alb pentru a reduce intensitatea radiației infraroșii;
• pulverizați foliile de acoperire cu o soluție de cretă pentru a îndepărta excesul de lumină și căldură. Pentru a prepara o soluție de cretă, se diluează 2 kg de cretă în 10 litri de apă și se adaugă 400 ml lapte. Nu folosiți var nestins sau vopsea care nu se spală cu apă.

Motivul 3. Lipsa mineralelor

Fructele abia formate la castraveți se îngălbenesc și cad și în cazurile în care toți nutrienții din sol au fost epuizați și nu a fost aplicată nicio fertilizare suplimentară. Plantele reacționează nu mai puțin sensibil la un exces sau un raport incorect al fertilizanților aplicați.

De obicei, hibrizii partenocarpici de castraveți suferă cel mai mult de pe urma modificărilor echilibrului de minerale și macronutrienți. Au nevoie de udare abundentă, care, la rândul său, elimină potasiul și azotul din sol. Lipsa acestor substanțe este cea care ar trebui compensată în primul rând.

Înainte de a planta castraveți, introduceți 5 kg de gunoi de grajd fermentat 1 mp. m cu afânarea solului la o adâncime de 25 cm. Dacă nu ați introdus gunoiul de grajd, fertilizați solul la 10-15 zile de la semănat.

Puteți trata cu o soluție de uree amestecată cu cenușă. Pentru 10 litri de apă, adăugați 1 lingură uree, 3 linguri cenușă de lemn, amestecați bine și pulverizați tulpinile cu soluția rezultată.

Citiți aici despre Fertilizarea castraveților – 5 rețete de îngrășăminte naturale ce pot fi preparate acasă.

Fertilizați solul cu cenușă de lemn în proporție de 300 g la 1 mp.

Motivul 4. Probleme legate de irigare

Irigarea, precum și lumina suficientă a soarelui, joacă un rol deosebit în dezvoltarea castraveților. Aceasta ar trebui să fie determinată de faza de creștere a plantelor, în special, înainte de fructificare, udarea trebuie să fie moderată, iar în timpul perioadei de fructificare, intensitatea acesteia trebuie crescută.

Umiditatea relativă a aerului optimă la creșterea castraveților în spații protejate este de 85-90%. Umiditatea optimă a solului pentru creşterea şi fructificarea plantelor este de 80–85% din capacitatea maximă pentru apă a câmpului.

Solul în care cresc castraveții într-o seră ar trebui să fie umed, dar echilibrul este foarte important aici, deoarece lipsa, precum și excesul de apă, pot duce la îngălbenirea și căderea fructelor.

În perioada de înflorire, castraveții sunt udați la fiecare 3-4 zile, iar în cazul temperaturii în exces – în fiecare zi.

Nu udați niciodată castraveții cu apă rece! Acest lucru va provoca căderea prematură a florilor, fructelor.

Pentru udare, folosiți apă călduță. În zilele caniculare, udați plantele dimineața, iar în zilele răcoroase, după-amiaza. În perioada legării fructelor, opriți udarea pentru câteva zile. Acest lucru va usca solul și va crește numărul de flori feminine.

Înainte de înflorire, udați castraveții cu norme de 3-4 litri de apă pe 1 mp la fiecare 5-7 zile. În timpul înfloririi și fructificării, creșteți intensitatea udării la 6-12 litri la 1 mp și udați plantele la fiecare 2-3 zile.

Citiți și despre Cum udăm legumele – norme de udare pentru fiecare specie.

Motivul 5. Productivitatea sporită a hibridului

Este paradoxal, dar adevărat – multe fructe abia formate nu garantează roadă bogată, deoarece planta începe să consume mai mulți nutrienți și, pe măsură ce acestea cresc, plantele se epuizează. Pe unele se formează chiar 25-30, iar un astfel de număr de „copii” nu poate hrăni nici măcar un hibrid puternic.

Uneori planta formează flori sau fructe rezervă și apoi scăpă de ele singură.

Ce trebuie să faceți: îndepărtați excesul de flori în timp util.

 Motivul 6. Afectarea castraveților de bacterioze

Uscarea și căderea florilor la castraveți, dar și îngălbenirea fructelor abia formate poate fi un simptom al bacteriozei. Boala se dezvoltă din cauza umidității prea mari a aerului și a solului. Densitatea mare de plantare creează condiții favorabile pentru dezvoltarea pătării unghiulare la castraveți.

Dezvoltarea bacteriozei este favorizată și de variații de temperatură, nerespectarea tehnologiei și solul cu fertilitate redusă. O cauză comună este și nerespectarea rotației culturilor. Odată cu dezvoltarea bolii, pe frunze apar pete unghiulare, care devin maro, se usucă treptat și formează găuri în frunze.

La dezvoltarea masivă a bacteriozei, până la 50-70% din recoltă este distrusă.

Cum procedați:

Pentru a preveni dezvoltarea bacteriozei, pulverizați plantațiile de castraveți cu o soluție de 1% de zeamă bordeleză sau o soluție de oxiclorură de cupru de 0,3%.

Pentru combatere este omologat și produsul Champ 77 WG pe bază de cupru metalic din hidroxid de cupru în doză de 2,0 kg/ha (0,2%) aplicat în timpul vegetației la avertizare.

Motivul 7. Polenizarea slabă

Majoritatea soiurilor de castraveți au nevoie de polenizare de către albine. Dar se întâmplă adesea că insectele polenizatoare să nu facă față. Cert este că albinele nu zboară pe vreme înnorată și, chiar și la temperaturi prea mari, rareori vizitează spațiile protejate cu temperaturi excesive. Chiar dacă polenul este transferat din floare în floare, la o asemenea căldură devine steril și nu contribuie la fertilizarea ovarelor.

Drept alternativă, ați putea realiza polenizarea manual: scoateți cu grijă florile masculine (sunt ușor de distins deoarece au doar stamine cu polen) și, scuturând polen, atingeți-le de stigma florii feminine (are pistil, care este o continuare a tulpinii și arată ca un castravete mic).

Diferențe flori masculine (partea de sus) și feminine (partea de jos a imaginii) la castraveți:

Am analizat principalele și cele mai frecvente cauze ale uscării și căderii florilor și îngălbenirii fructelor abia formate la castraveți. Dacă ați respectat cu strictețe recomandările agrotehnice, iar fructele au îngălbenit, înseamnă că plantele au fost afectate de o problemă mai gravă – o boală virală, atacul dăunătorilor dăunători sau ați plantat semințe necalitative.

V-ar putea plăcea și articolul despre Cultivarea castraveților – sfaturi la semănat și întreținere.