Pentru a asigura competitivitatea fructelor pe piață, producătorii trebuie să aibă o nouă abordare față de protecția culturilor de boli și dăunători.
O mare parte din substanțele active au fost radiate din Catalogul produselor de uz fitosanitar, ca urmare a armonizării cadrului național cu legislația Uniunii Europene.
Strategia UE „De la fermă la furculiță” are scopul de a face sistemele alimentare echitabile, sănătoase și prietenoase mediului.
Pentru prevenirea pierderii biodiversității, atenuarea schimbărilor climaterice, asigurarea inofensivității alimentelor și prevenirea poluării apelor, solului și aerului, tot mai multe substanțe active odată folosite la scară largă au fost radiate, fiind înlocuite cu altele mai prietenoase mediului.
Folosirea produselor semiochimice este tot mai răspândită și devine pe larg întâlnită în gospodăriile agricole, deoarece nu duc la formarea reziduurilor în fructe și au un efect selectiv asupra insectelor, fără să afecteze fauna pozitivă din plantații.
Aceste avantaje, comparativ cu managementul convențional al dăunătorilor, caracterizează produsele respective ca un instrument recomandat și pentru cultivare în sistem ecologic.
Produsele semiochimice reprezintă compuși organici folosiți de către insecte pentru a transmite mesaje chimice specifice, care modifică comportamentul și fiziologia lor.
Termenul derivă de la cuvântul grec „semeon” care înseamnă semnal. Insectele folosesc acești compuși pentru localizarea partenerilor de împerechere, a gazdei sau a mâncării, evitarea competiției și a inamicilor naturali.
Compușii semiochimici sunt clasificați în două grupuri mari:
- feromonii, care mediază interacțiunea dintre indivizii din aceeași specie;
- compușii alelochimici, care răspund de reacțiile indivizilor din specii diferite.
Dintre toate tipurile de feromoni, cei mai studiați și pe larg utilizați în managementul dăunătorilor sunt feromonii sexuali care reprezentă o abordare complet diferită față de cea tradițională.
În loc de a interveni în biochimia insectelor, feromonii perturbă comportamentul lor. O molie femelă emite feromoni sexuali de câteva zeci de picograme pe secundă la o anumită oră din zi sau noapte.
Comportamentul specific este de a ridica abdomenul și a expune glandele feromonale la capătul abdomenului.
Pe de altă parte, masculii pot detecta feromonii folosind antenele specializate și își sincronizează activitatea zilnică în funcție de apelul femelelor pentru ca împerecherea să aibă loc cu succes.
Masculii răspund la feromoni zburând în direcția vântului de la 10 până la 100 m pentru a localiza sursa, iar după împerechere femela încetează emiterea feromonilor.
Cele mai utilizate tipuri de capcane pentru insecte pe bază de feromoni folosite în pomicultură sunt destinate pentru monitorizarea populațiilor de insecte în scopul sincronizării perioadei de aplicare a insecticidelor, dezorientare sexuală în masă și captare în masă după principiul „atrage și ucide”.
În 2021 în catalogul național erau omologate 9 produse pe bază de feromoni, dintre care 7 aparțin Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor.
La aplicarea unor feromoni specifici, se pot folosi capcane pentru monitorizarea dăunătorilor pentru a detecta infestarea înainte ca ea să apară.
Astfel, agricultorii pot lua o decizie corectă cu privire la perioada tratării, doza și tipul insecticidelor.
În Uniunea Europeană nu e necesar de înregistrat capcanele folosite pentru monitorizare, ci doar cele cu efect de dezorientare și captare în masă.
Capcanele pot fi din plastic sau carton și funcționează în ansamblu cu momeala îmbibată cu feromonul dăunătorului, care, fiind eliberat în mediul înconjurător, atrage masculii în capcană.
Capcanele trebuie amplasate în pom la înălțimea de 1,5-2,0 m într-un loc ferit de lumina directă a soarelui.
În funcție de insectă se instalează 1-3 capcane la ha, iar momelele feromonale au termenul de valabilitate de 4-8 săptămâni, conform recomandărilor producătorului, dar și a specificului dăunătorului și climei.
Momelele expirate, dar și ambalajele lor, se înlătură după instalare pentru a nu crea puncte de concurență cu cele valide.
Capcanele se pot folosi mai multe sezoane, doar se schimbă momeala.
Pe piața locală sunt disponibile capcane de motorizare a moliei vărgate a piersicului (Anarsia lineatella) și a omizii păroase a dudului (Hyphantria cunea), dar și pentru alți dăunători, care pot afecta plantațiile.
Unii producători folosesc metoda confuziei sexuale pentru controlul dăunătorilor, cum sunt molia orientală (Cydia molesta), viermele prunelor (Cydia funebrana) și molia vărgată a piersicului (Anarsia lineatella).
Costul de aplicare a unui astfel de program este, de obicei, mai ieftin cu până la 40 la sută, decât tratarea cu produse de uz fitosanitar.
Metoda constă în crearea unui nor de feromoni utilizând dozatoare, care eliberează produsul constant.
Masculii urmează pistele false create de dozatoare, fiind cu mult mai concentrate decât doza eliminată de femele, și se dezorientează din cauza excesului de feromoni.
Astfel, copulația este împiedicată și, prin urmare, înmulțirea nu are loc. Norul nu generează reziduuri în fructe și, fiind specific speciei, nu este toxic pentru oameni și insectele benefice.
După cum feromonii sunt esențiali în procesul de împerechere a insectelor, este improbabil ca insectele să dezvolte rezistență.
În Italia, începând cu anul 1970, anume această metodă a fost introdusă pentru a aborda dezvoltarea rezistenței dăunătorilor la insecticide și a atenua conflictul legat de utilizarea extensivă a insecticidelor.
Confuzia sexuală funcționează cel mai bine pe suprafețe mari, iar extinderea lor prin cooperarea cu vecinii ce au plantații îmbunătățesc eficiența.
La începutul unui astfel de program este important de cunoscut nivelul inițial al dăunătorilor.
Majoritatea dozatoarelor țintesc doar un anumit tip de dăunător și se aplică manual prin răsucire sau atașare pe o ramură sau un fir (figura 3).
În funcție de produs și dăunător se aplică 300-900 de dozatoare la ha care vor rămâne de la apariția primei generații de insecte până la finalul perioadei de recoltare.
Dozatoarele, de obicei, se distribuie uniform la 4,5 m distanță, utilizând 500 de difuzoare la ha, în cazul în care pomii au până la 2,5 m înălțime, și la 3,5 m distanță, reprezentând 750 difuzoare, în cazul în care pomii sunt mai înalți decât 2,5 m.
În sectoarele deluroase și cu vânturi intense se mărește numărul dozatoarelor. Aplicarea se face în treimea superioară a pomului cu alternanță de 0,5 m.
De exemplu: un difuzor la 2,0 m și altul la 2,5 m înălțime. Se recomandă un tratament cu insecticid în prima generație de dezvoltare a insectelor dacă nu s-a realizat un control bun al dăunătorului în anul precedent.
Paralel, se utilizează capcane de monitorizare în interiorul suprafeței pentru a controla uniformitatea difuziei feromonilor, dar și în exterior pentru a determina momentul zborului în perioada în care se fac inspectări frecvente.
Dacă gradul de infestare a fructelor depășește 1,5-2,0%, va fi aplicat un insecticid.
Momeala de captare în masă reprezintă un mod bun de a reduce numărul populațiilor de insecte. Această metodă implică utilizarea feromonilor sexuali sau a altor atractanți, pentru a atrage un anumit dăunător într-o capcană și pentru a-l nimici ulterior.
Momeala poate ținti masculii, femelele sau pe ambii, deși de obicei se operează cu masculii, care fiind eliminați, fac dificil pentru femele să găsească parteneri de înmulțire.
Se pot folosi aceleași capcane ca și în cazul monitorizării dăunătorilor, doar că se instalează mai multe capcane în plantație și/sau la o doză mai mare de feromoni pentru a spori capacitatea de atragere.
În mare parte, se folosesc capcane de tip Găleată pentru captare în masă și mai puțin de tip Delta, care pot fi de unică folosință sau care au o filă lipicioasă înlocuibilă.
Gălețile pot avea la orificiul de intrare a insectei sau pe partea superioară un insecticid care omoară dăunătorii ce cad ulterior la fund fiind eliminați ulterior de către agricultor.
Capcanele se plasează în pom în treimea superioară a pomilor. Pentru gândacul păros (Epicometis hirta), chiar culoarea albastră-azurie a capcanei este suficientă pentru a atrage dăunătorul, deși adăugarea unei momele feromonale are un efect mai puternic.
În Italia, iar din acest an și în Moldova, pentru combaterea muștei mediteraneene (Ceratitis capitata) este omologată capcana Decis Trap, impregnată cu insecticidul deltametrină și folosește carbonatul de amoniu ca și atractant.
Producătorul recomandă instalarea a cel puțin 80 de capcane la ha la înălțimea pomilor de 1,4-1,8 m în expoziție sudică.
Lista produselor pe bază de feromoni omologate în registrul produselor de uz fitosanitar din anul 2022:
Fragment din Manualul Producerea Caisului, elaborat în cadrul proiectului USAID Agricultura Performantă în Moldova, Ediție revizuită, 2022.