Planul Naţional Strategic (PNS), documentul care va sta la baza alocărilor financiare pentru agricultură şi dezvoltare rurală din fonduri europene pentru perioada 2023 – 2027, a fost încărcat luni în sistemul electronic al Comisiei Europene, împreună cu toate documentele aferente, informează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
„În perioada următoare, Comisia Europeană va evalua documentul şi va putea adresa observaţii în termen de 3 luni de la data transmiterii”, menţionează instituţia într-un comunicat remis marţi AGERPRES.
Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a coordonat reuniunile constituite pentru elaborarea PNS, care s-au desfăşurat pe parcursul ultimelor două luni, iar liniile directoare ale Planului au fost stabilite în urma consultărilor extinse cu fermierii şi cu reprezentanţii organizaţiilor din domeniul industriei alimentare, ai agriculturii şi dezvoltării rurale.
„Planul Naţional Strategic, aşa cum a rezultat în urma dialogului transparent şi constructiv pe care l-am avut cu reprezentanţii tuturor sectoarelor, a fost transmis Comisiei Europene în termenul pe care ni l-am asumat la finalul anului trecut, cu ocazia Consiliului AgriFish. Am transmis spre Bruxelles un document complex, care, alături de toate programele de sprijin pe care le finanţăm din bugetul naţional, contribuie la dezvoltarea agriculturii româneşti. Îi asigur pe toţi fermierii că vom depune toate eforturile ca acest Plan Naţional Strategic să aducă stabilitatea şi predictibilitatea de care agricultorii români au nevoie pentru a păstra un nivel ridicat al producţiei şi pentru a rămâne competitivi pe o piaţă în continuă evoluţie”, a transmis şeful MADR.
Începând cu 2023, vor fi de cheltuit din PNS aproximativ 15,9 miliarde de euro, în contextul în care pentru perioada de tranziţie 2021 – 2022 există alocări de 6,2 miliarde de euro.
Conform datelor MADR transmise în momentul postării PNS în consultare publică, unul dintre principalele aspecte ale acestui document vizează legarea sprijinului pe suprafaţă de efectivul de animale.
Astfel, în cazul pajiştilor permanente utilizate pe parcelele agricole situate la altitudini medii de peste 1.600 metri, menţinute în mod natural într-o stare adecvată pentru păşunat, activitatea agricolă minimă constă în păşunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, în perioada de păşunat, cuprinsă între 1 mai şi 30 septembrie a anului de cerere, cu animalele înregistrate în BND pe care fermierul le deţine sau ale membrilor asociaţiilor.
De asemenea, plata pentru înverzire din actuala perioadă de programare va fi înlocuită de ecoscheme, acestea având rolul de a contribui la atingerea nivelului ridicat de ambiţie în materie de mediu al PAC.
„Prin PNS au fost stabilite 5 ecoscheme, dintre care 3 vizează practici prietenoase cu mediul în gospodăria tradiţională, diversificarea şi rotaţia culturilor în fermele cu suprafeţe mai mari de 5 ha, precum şi înierbarea intervalelor dintre rânduri în plantaţiile pomicole, viticole, pepiniere etc. Acestea contribuie la conservarea şi sporirea biodiversităţii plantaţiilor şi a mediului înconjurător, precum şi la protecţia şi reconstrucţia habitatelor”, se arată în comunicatul MADR.
Alte direcţii în PNS vizează:
- sprijinirea gospodăriilor tradiţionale, cu suprafeţe de până la 10 ha teren arabil, pentru care beneficiarii se angajează să asigure cultivarea suprafeţelor cu cel puţin 10% plante proteaginoase (soia, fasole, mazăre, etc.), să asigure un efectiv mediu anual de animale din speciile: ovine, caprine, bovine, bubaline, suine, ecvidee de minimum 0,5 UVM/ha şi să realizeze o rotaţie a culturilor;
- sprijinirea sectorului zootehnic prin acordarea unor ecoscheme privind bunăstarea vacilor de lapte şi tineretului bovin;
- sprijinirea procesării şi condiţionării, prin includerea formelor asociative alături de IMM-uri şi întreprinderi mari în categoria beneficiarilor eligibili, având în vedere nevoia stringentă de integrare a producţiei autohtone în unităţile din industria alimentară.
Valoarea acestor proiecte poate ajunge până la 15 milioane de euro în cazul investiţiilor noi şi 3 milioane pentru modernizarea unităţilor existente, precizează ministerul în comunicat.
Totodată, se mai are în vedere crearea unui instrument de gestionare a riscurilor privind:
- despăgubirea fermierilor afectaţi de pierderi ale producţiei agricole, din pilonul 1 şi din pilonul 2;
- includerea unei măsuri destinată sectorului forestier, pentru achiziţionarea de echipamente/utilaje pentru lucrările specifice;
- includerea în schema de ajutor de stat a investiţiilor care contribuie la reducerea emisiilor de GES dar şi a proiectelor pentru utilizarea energiei din valorificarea biomasei.
În ceea ce priveşte sprijinul pentru tinerii fermieri este prevăzută cerinţa ca prin implementarea proiectului să obţină o dimensiune economică de minim 8.000 SO (valoarea producţiei standard – n. r.), iar sectoarele vizate sunt: zootehnic, producţia de legume, producţia de fructe.
Valoarea maximă a proiectului poate fi de 70.000 euro. De asemenea, a mai fost introdusă o intervenţie alocată infrastructurii rutiere, respectiv drumuri comunale, alături de cea privind infrastructura agricolă-drumuri agricole.
