Suntem la începutul lunii februarie 2022. Pe câmpurile de la SCDA Lovrin culturile de cereale păioase și rapiță se resimt în urma temperaturilor scăzute și a variațiilor de temperatură din luna ianuarie.
La această dată culturile suferă din cauza frigului mai mult sau mai puțin, dar este mai bine decât anul trecut în aceeași perioadă, prin comparație.
În urma controlului fitosanitar efectuat la data de 09.02.2022 am observat că plantele sunt afectate de frig.
Pe lângă asta, sunt prezenți și câțiva patogeni care sunt capabili să mai realizeze infecții în ferestrele calde ale iernii. Frigul a stopat infecțiile dar fructificațiile patogenilor (micelii, picnidii, peritecii etc) sunt prezente și vor constitui o importantă sursă de inocul în primăvară.
Analizând datele climatice înregistrate la Stația Meteorologică a SCDA Lovrin, se poate spune că, regimul termic al lunii ianuarie dar și cel de la începutul lunii februarie 2022, au dus la apariția fenomenelor de îngălbenire, albire respectiv învinețire/înroșire (acumulări de antociani) a cerealelor păioase.
Fenomene de înroșire și albire a frunzelor s-au înregistrat și la rapiță.
Combinațiile de temperaturi negative și pozitive, variațiile de temperatură, umiditatea relativă ridicată, precipitațiile excedentare din luna decembrie în special și deficitare din luna ianuarie, au fost nefavorabile culturilor de orz, orzoaică, grâu, triticale, ovăz, rapiță.
Dintre aceste culturi, cele mai afectate sunt cele de orz, urmate de orzoaică, grâu, ovăz și triticale. La rapiță fenomenul de albire și înroșire a frunzelor este generalizat.
Pentru o mai bună înțelegere a fenomenelor produse de frig în culturile de cereale în această iarnă, voi face o scurtă caracterizare climatică a lunilor decembrie și ianuarie pe decade (zona Lovrin).
În prima decadă a lunii decembrie 2022, temperaturile minime înregistrate s-au încadrat în intervalul -5,7 grade C și 4 grade C, maximele între 3,6 și 11,0 grade C iar temperaturile medii, între -0,5 și 5,4 grade C.
Umiditatea relativă maximă în această decadă s-a situat între 92 – 100% iar cea minimă între 58 – 100.
A doua decadă a lunii decembrie s-a caracterizat printr-un regim termic în care temperaturile nu au depășit 6 grade C. Astfel, temperaturile minime s-au situat în intervalul – 3,5 și -2 grade C.
Temperaturile maxime ale decadei au fost cuprinse între 1,6 grade C și 5,8 grade C. Umiditatea relativă maximă a fost cuprinsă între 99 – 100% iar cea minimă între 57 – 99%.
Decada a treia a lunii decembrie a ieșit în evidență prin temperaturi minime situate în intervalul -7,8 – 5,8 grade C, temperaturi maxime între 0,5 – 14,8 grade C și umiditate relativă maximă între 97 – 100% și minimă între 74 – 100%.
Cantitatea totală de precipitații căzută în luna decembrie a fost de 76,8 mm, înregistrându-se excedent de 37,1 mm față de media multianuală a lunii care este de 39,7 mm.
Continui caracterizarea climatică pentru luna ianuarie 2022. În prima decadă a acestei luni, temperaturile minime au fost cuprinse între -7,5 (10 ianuarie) și 4,9 grade C iar cele maxime între -1 și 14,5 grade C.
Temperatura medie a fost cuprinsă între -3,7 grade C și 8,3 grade C. Umiditatea relativă maximă a acestei decade a fost cuprinsă între 92 – 100% iar cea minimă între 54 – 99%.
În această decadă au căzut 4,2 mm precipitații. Decada a doua a lunii ianuarie este cea care a pus probleme cerealelor și în general culturilor de toamnă (rapița a fost afectată și ea).
Temperaturile minime ale decadei s-au situat între -17,5 (înregistrată la 13 ianuarie) și -1,9 grade C.
În această decadă, nouă zile consecutiv s-au înregistrat temperaturi minime de sub -4 grade C, în următoarea ordine: -9,8 grade C, -17,5 grade C, -8,1 grade C, -7,8 grade C, -8,3 grade C, -8,6 grade C, -8,5 grade C, -4,4 grade C, -7,9 grade C și -6,2 grade C (din 12 ianuarie până în 2 februarie).
Temperaturile maxime s-au situat între -5,5 grade C și 4,9 grade C iar cele medii între -10,3 grade C și 0 grade C. Umiditatea relativă maximă a decadei a fost cuprinsă între 95 – 100% iar cea minimă între 66 – 99%.
În această decadă au căzut 8 mm precipitații. În cea de-a treia decadă a acestei luni, temperaturile minime au fost cuprinse între -12,1 (25 ianuarie) și 0 grade C iar cele maxime între -1,5 și 10,3 grade C.
Temperatura medie a fost cuprinsă între -6,2 grade C și 3,8 grade C. Umiditatea relativă maximă a acestei decade a fost cuprinsă între 93 – 100% iar cea minimă între 43 – 90%.
În această decadă au căzut 0,8 mm precipitații. Cantitatea de precipitații înregistrată în luna ianuarie a fost de 13 mm, înregistrându-se deficit de 19,7 mm față de media multianuală a lunii, care este de 32,7 mm în zona Lovrin.
În urma acestor condiții climatice culturile agricole prezintă mai multe tipuri de simptome. La grâu, fenomenul de îngălbenire, albire și învinețire se manifestă la frunze și este generalizat.
Frunzele sunt afectate în în general în treimea superioară. Punctul de creștere nu este afectat. Comparativ cu fenomenul de îngălbenire din iarna 2021 (când plantele au fost afectate destul de grav de îngheț) la această dată plantele de grâu se comportă destul de bine.
Patogeni prezenți la grâu:
- Septoria tritici (septorioza frunzelor) – pe frunzele mai vechi de la baza plantelor sunt prezente pete cu picnidii la suprafață. Frecvența plantelor cu simptome este de 5% iar intensitatea nu depășește 10% (1-2 pete pe frunzele infectate);
- Blumeria graminis (făinarea cerealelor) – micelii pe frunzele mai bătrâne. Frecvența plantelor cu micelii este de 3% iar intensitatea este cuprinsă între 5 – 15% (1 – 5 pete pâsloase pe frunză).
Patogenii sunt prezenți mai ales pe plantele de la marginea culturilor. Rozătoare prezente – șoarecele de câmp (Microtus arvalis) – 1 – 2 vetre/ha. Nu sunt probleme cu șoarecii deocamdată.
La orz, aparatul foliar este mai afectat de frig decât grâul. Fenomenul de îngălbenire este generalizat dar intensitatea este diferită, existând zone (vetre) unde frunzele sunt îngălbenite în proporție de 30 – 40%.
Este prezent simptomul de frunză transparentă ale cărei țesuturi par a fi îmbibate cu apă (astfel de frunze mor). Punctul de creștere nu este vătămat, plantele își vor reveni odată cu creșterea temperaturilor.
Orzoaica suferă de frig mai mult decât orzul, aparatul foliar fiind îngălbenit în proporție de 60%. Vârful de creștere nu este afectat.
Patogeni prezenți la orz și orzoaică:
- Pyrenophora teres (pătarea reticulată a frunzelor) – pe frunzele mai vechi de la baza plantelor sunt prezente pete. Frecvența plantelor cu simptome este de 30% iar intensitatea nu depășește 10% – 15%;
- Blumeria graminis (făinarea cerealelor) – sunt prezente micelii pe frunzele mai bătrâne. Frecvența plantelor cu micelii este de 2% iar intensitatea este cuprinsă între 5 – 10%.
Patogenii sunt prezenți mai ales pe plantele de la marginea culturilor. Ovăzul suferă și el din cauza frigului, prezentând fenomene de învinețire, înroșire, albire a frunzelor în treimea superioară (vârful frunzelor).
Prin comparație cu grâul și orzul, ovăzul prezintă fenomen de învinețire a frunzelor generalizat și mai puțin de îngălbenire. Îngălbenirea se manifestă în vetre.
Patogeni prezenți la ovăz:
- Septoria tritici – pe frunzele mai bătrâne de la baza plantelor sunt prezente pete. Frecvența plantelor cu simptome este de 3% iar intensitatea nu depășește 10% – 15%;
- Blumeria graminis (făinarea cerealelor) – sunt prezente micelii pe frunzele mai bătrâne. Frecvența plantelor cu micelii este de 1% iar intensitatea este cuprinsă între 5 – 10%.
Triticalele de la Lovrin nu suferă din cauza frigului până acum, frunzele fiind verzi. Pe alocuri (mici pâlcuri) există frunze ce prezintă o ușoară învinețire și îngălbenire a vârfurilor cu aspect de arsură.
Patogeni prezenți la triticale:
- Septoria tritici – sporadic. Câte o plantă din loc în loc prezintă câte o pată. Nu poate fi notat atacul în acest moment ci doar semnala prezența;
- Blumeria graminis (făinarea cerealelor) – idem Septoria. Triticalele verificat este foarte sănătos, frunzele sunt libere de pete și au culoare verde.
Culturile de rapiță de pe teritoriul SCDA Lovrin au suferit și ele de pe urma frigului. La această dată se văd efectele variațiilor de temperatură. Frunzele plantelor de rapiță sunt afectate de frig în proporție de 100%.
La unii hibrizi este prezent fenomenul de colorare violacee a frunzelor iar la alții este mai pregnant fenomenul de albire. Punctul de creștere nu este afectat iar plantele își vor reveni.
Rapița are capacitatea de a se recupera repede când temperaturile cresc.
Patogeni prezenți la rapiță:
- Phoma lingam – patogenul este prezent pe frunzele bătrâne de la baza plantelor. Frecvența plantelor cu pete este de aproximativ 50% iar intensitatea este cuprinsă între 15 – 25%.
Sunt prezente picnidii la suprafața petelor. Patogenii prezenți în culturile verificate nu pun probleme la această dată deoarece din cauza temperaturilor scăzute sunt inactivi.
În ferestrele din timpul iernii ei pot realiza mici infecții care sunt stopate de temperaturile scăzute. Prezența fructificațiilor care iernează (picnidii, micelii, peritecii, clamidospori) constituie însă o importantă sursă de inocul pentru viitoarele infecții din timpul primăverii.
Deocamdată, pe teritoriul SCDA Lovrin, acești patogeni nu pun probleme.
Important de știut! Daunele produse de îngheț la cerealele cu talie mică depind de mai mulți factori:
- stadiul de vegetație al plantelor;
- temperaturile scăzute (mai ales cele de sub punctul de îngheț);
- durata temperaturilor scăzute;
- condițiile climatice de dinainte de îngheț;
- lipsa zăpezii.
Cunoaștem cu toții că, în primele stadii de dezvoltare ale cerealelor, punctul de creștere se află sub nivelul solului. Din acest motiv el este protejat de frig iar primele afectate vor fi frunzele supraterane care se vor pierde, dar planta nu va muri.
Pe măsură ce plantele se dezvoltă punctul de creștere va fi deasupra solului fiind predispus la îngheț.
Citește și despre Fenomene ce provoacă pieirea cerealelor de toamnă şi prevenirea lor.
Trebuie să știm că, temperaturile scăzute sau foarte scăzute care se întind pe o perioadă mai mare de timp pot distruge punctul de creștere al plantelor chiar și atunci când acesta se află sub nivelul solului.
De asemenea, gerurile severe, cu temperaturi sub -7 grade C pot duce la apariția daunelor mari.
Cele mai des întâlnite simptome produse de frig în etapele timpurii de vegetație la cereale sunt:
- îngălbenirea și necrozarea frunzelor (aspect de arsură);
- frunze transparente ale căror țesuturi par a fi îmbibate cu apă (astfel de frunze mor);
- arsuri ale vârfurilor frunzelor;
- punct de creștere maroniu sau cu aspect apos;
- frunze cârlionțate de la punctul unde au fost afectate de frig.
În cazurile grave apare și un miros de siloz în vetrele afectate de frig.Uneori, arsurile produse de frig se limitează doar la vârfurile frunzelor sau alternativ, frunzele mai mari, orizontale, pot suferi arsuri la punctul de expunere (pierd căldura mai repede decât frunzele erecte).
În zonele mai joase, plantele pot fi afectate mai grav de frig deoarece aerul rece este mai greu decât cel cald. La fel se întâmplă și în cazul temperaturii și umidității din sol.
Temperaturile se schimbă mai lent în solurile umede comparativ cu cele uscate. De aceea, riscul ca plantele să fie lezate în solurile uscate crește.
În general, frunzele afectate de îngheț se vor îngălbeni inițial iar în câteva zile se vor brunifica. Dacă punctul de creștere nu este afectat, în 3 – 5 zile de vreme caldă ar trebui să vedem creșteri noi.
Efectul asupra producției viitoare va fi redus.
Bibliografie:
- CS III Dr. Ing. Cotuna OtiliaȘef Laborator Protecția plantelor SCDA LovrinȘef lucrări FACULTATEA DE AGRICULTURĂ – USAMVB Timișoara
Notă: Acest material nu poate fi utilizat de către nimeni fără acordul autorului. Fotografiile sunt originale și nu pot fi folosite în lucrări științifice, articole sau cărți, etc..fără acceptul autorului.
SCDA Lovrin, prin Laboratorul de Protecția plantelor și Facultatea de Agricultură din cadrul USAMVB Timișoara, dorește să vină în sprijinul fermierilor cu informații corecte, din teren, cu privire la bolile și dăunătorii din culturile agricole. În acest sens, materialul poate fi studiat și distribuit de către cei direct interesați.
