România produce anual 4-4,5 milioane de hectolitri de vin, valoare ce poziționează piața locală în top 15 cei mai mari jucători din lume, conform datelor de la Organizația Internațională a Viei și Vinului.
Spre exemplu, în 2021, România a fost al 13-lea cel mai mare producător de vin din lume.
Cu toate acestea, piața locală este aproape invizibilă la export, foarte mulți consumatori străini fiind surprinși să audă că Romănia produce vin. La polul opus, importurile de licori ale lui Bacchus cresc constant, ba chiar accelerat în ultimii ani. Astfel, chiar și într-un domeniu în care este fruntașă în Europa (locul 6) și chiar în lume (13), România este pe deficit comercial.
Spre exemplu, anul trecut importurile au fost de aproape trei ori mai mari decât exporturile de vin. Deficitul comercial din acest sector a urcat la un nivel maxim record, în doar doi ani valoarea dublându-se la aproape 60 mil. euro.
„Există mai mulți factori pentru care importurile au crescut accelerat în ultimii ani. Pe de-o parte, vedem un interes mai mare al consumatorilor pentru astfel de produse. In contextul în care puterea de cumpărare a crescut, oamenii au achiziționat cantități mai mari și bunuri mai scumpe, ei au mers de la spumant la șampanie și de la vin de 100 de lei sticla la unul de 150-200 de lei. Pe de altă parte, vedem un interes ridicat al investitorilor pentru vin. E vorba de oameni care vor să iși diversifice portofoliile de investiții și care cumpără bunuri de tip refugiu”, spune Cristian Preotu, ce deține grupul Le Manoir, cu activități în domeniul gastronomiei fine.
Unul dintre businessurile sale il reprezintă importul, distribuția și vânzarea de vin de peste hotare pe piața din România. Antreprenorul adaugă că în ultimii ani, Le Manoir a vândut cantități mai mari de vin pentru investiții, vin ce urmează a fi păstrat și nu consumat. El spune că sunt oameni care plătesc 50.000 de euro pentru un bax de 24 de sticle.
Acest tip de mutare vine pe de-o parte ca urmare a maturizării pieței și a faptului că în ultimii ani au fost mulți bani în economie. Pe de altă parte, în contextul economic și geopolitic actual, marcat de volatilitate crescută, vinul poate fi perceput ca o investiție mai stabilă.
Aceeași volatilitate și aceleași probleme economice pot avea un impact diferit asupra consumului de vin de import (nu a achizițiilor pentru investiții), oamenii de rând urmând a fi mai cumpătați în procesul de cumpărare.
„In ultimii ani, marcați de pandemie, oamenii au avut bani pe care nu i-au mai cheltuit pe vacanțe sau pe ieșit în oraș și, astfel s-au rasfățat cu vinuri mai scumpe.”
„Dacă inflația va rămâne la nivel ridicat o bună vreme, lumea va începe să renunțe la lucruri, mai exact la orice produse ce nu sunt considerate de strictă necesitate”, adauga Preotu.
Această evoluție nu se va aplica însă persoanelor cu venituri mari, care nu își vor schimba comportamentul. Preotu precizează totodată că un alt motiv pentru care importul de vin a crescut este pentru că și prețurile au crescut în ultimii ani, nu doar în 2022.
Românii au băut în 2021 vinuri de import în valoare de 92,9 milioane de euro, suma fiind cu peste 30% mai mare decât în anul anterior. În aceeași perioadă, exporturile de licori ale lui Bacchus au crescut timid, cu doar 10%, până la puțin peste 34 mil. euro.
„Exportul crește, dar lent. Semnalele sunt bune, dar ca să ajungi un nume la export, trebuie să construiești înainte de toate încredere. E nevoie de marketing și promovare peste hotare, iar comunicarea noastră că România tinde spre zero. Nu poți face politică de export fără ajutorul statului. Noi, ca producători sau ca asociații, ne promovăm, dar nu e suficient, ce facem noi sunt picături și e nevoie de o mare”, spune Dan Balaban, cofondatorul Davino, unul dintre cei mai cunoscuți producători locali de vin, activ pe nisa premium.
El crede că e nevoie de advertising și de bugete serioase în promovare pentru ca lumea să audă de România ca producător de vin. Omul de afaceri da exemplu unui târg de profil de la Londra, unde bugetul Romaniei a fost de doar 80.000 de lire sterline, iar cel al Turciei de 2 milioane de lire. Standul a avut acelaș preț, așa că diferența au facut-o activitățile adiacente.
„Nimic nu se poate face fără sprijinul statului la nivelul acesta. Chiar dacă nu ne dă bani, măcar să ne sprijine. Să fii locul 13 în lume ca producție, dar ajungi pe poziția 35 ca export, înseamnă că ai o problemă”, a adăugat el.
Exportul de vin al României abia s-a dublat în aproape 15 ani, pe când importul a crescut de 5,5 ori în perioada 2009-2021, conform datelor APEV – Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vin – care citează INS și MAT-DCE.
„România nu are șanse să devină un mare exportator de vin pentru că e o concurență acerbă afară. Ne-am bate cu nume mari, cu țări care și-au construit deja o imagine în domeniu, așa că dacă noi am merge acum cu renumele actual, am fi mâncați”, completează Ștefan Ionescu, fondatorul producătorului de vin 1.000 de chipuri din județul Prahova.
El consideră totodată că pe piețele externe sunt multe țări care vând foarte ieftin, motiv pentru care distribuitorii și retailerii cer prețuri mici.
Astfel, de multe ori, local, un producător poate obține un preț de câteva ori mai bun decât la export.
„Noi exportăm doar 4% din producție și doar vinuri de top, iar asta pentru că partenerii din alte piețe caută și cer prețuri mici. România nu are o imagine bună ca țară producătoare de vin. Totuși, noi avem norocul ca piața locală e suficient de matură și de mare cât să ne înghită toate vinurile”, conchide el.
Mai mult, deși importul de vin crește, el reprezintă foarte puțin – 10-15% – din consumul total, excluzând achizițiile pentru investiții.
