9.7 C
București
sâmbătă, 16 octombrie, 2021

-

HomepageArticoleTehnologia de cultivare a mazării în sistem eco

Tehnologia de cultivare a mazării în sistem eco

spot_img

Cultura de mazăre este relativ ușoară, iar recolta obținută este foarte importantă. Se poate cultiva în sistem ecologic în toate zonele agricole și asigură producții bune în toți anii deoarece folosește bine apa acumulată în sol în perioada toamnă-iarnă.

Boabele de mazăre fiind bogate în proteină (20-35%) și amidon (30-50%), sunt folosite în hrana oamenilor ca boabe verzi sau conservate, dar și ca boabe uscate, măcinate, iar din făina obținută se pot prepara piureuri unele sortimente de pâine.

Cel mai mult boabele se folosesc în furajarea animalelor, în special la tineret, sub formă de uruială în amestec cu alte furaje.

Plantele de mazăre în amestec cu unele graminee formează borceagul care se folosește în furajarea animalelor în stare verde, ca fân sau sub formă de siloz. Vrejii de mazăre, bogați în proteină (6-10%), se folosesc la furajarea oilor și caprinelor.

Cultura de mazăre lasă solul bogat în azot (peste 100 kg/ha) și, eliberând terenul devreme, în condiții de irigare, se poate însămânța porumb sau floarea-soarelui cultura a II-a.

Mazărea asigură „dospirea solului“ datorită capacității plantelor de a feri suprafața terenului de acțiunea directă a razelor solare, de a păstra umiditatea în sol și de a favoriza activitatea microbiologică. Ea are capacități de luptă cu buruienele.

Având rădăcină pivotantă ce pătrunde adânc în sol (100 cm) și cu capacitate de solubilizare a compușilor greu solubili de fosfor și calciu, poate valorifica apa și hrana dintr-un volum mare de sol și aduce la suprafață compuși de fosfor și calciu necesari culturilor postmergătoare. Mazărea este o excelentă premergătoare pentru grâul de toamnă.

Cerințele mazării față de căldură

Mazărea face parte dintre plantele de cultură cu cerințe moderate față de căldură. Semințele încep germinația la 1-2°C. În faza de plantulă mazărea suportă bine înghețurile de scurtă durată până la -8°C.

În faza de înflorire însă pier la –2…-4°C. În perioada de la răsărire până la coacere, mazărea are nevoie de o sumă de temperaturi active egale cu 1350-1650°C.

Cerințele față de umiditate

Mazărea este foarte pretențioasă față de umiditate. Pentru germinație semințele absorb o cantitate de apă egală cu 100-150% din propria masă.

Plantele suportă bine temporar excesul de umiditate din sol, dar, în acest caz, se prelungește perioada de vegetație. În condiții de secetă aceasta se reduce.

Are un consum ridicat de apă pe întreaga perioadă de vegetație fapt ce se explică prin suprafața mare de evaporarea frunzelor. Coeficientul de transpirație în funcție de precocitatea (durata de vegetație) soiului este de 400-450 unități.

Consumul maxim de apă la mazăre se manifestă în perioada de înflorire – umplerea boabelor.

Cerințele mazării față de sol

Cele mai potrivite soluri pentru mazăre sunt cele bogate în carbonat de calciu cum ar fi cernoziomurile, solurile de pădure dar și castanii. Solurile nisipoase, alcaline și acide, mlăștinoase nu sunt potrivite pentru cultura mazării.

Pentru dezvoltarea bacteriilor ce formează nodozități pe rădăcinile mazării trebuie ca pH-ul solului să fie de 6,0-7,0. 

Asolament pentru mazăre

Având o creştere lentă în primele faze de vegetaţie, mazărea trebuie să urmeze după plante care lasă terenul curat de buruieni, cum sunt culturile prăşitoare (porumb, cartof, sfeclă pentru zahăr, floarea-soarelui) şi cerealele păioase.

Mazărea nu trebuie să revină pe acelaşi teren mai devreme de 3-4 ani, deoarece determină fenomenul de „oboseală a solului” şi nici nu se cultivă după alte leguminoase pentru a se evita bolile (fuzarioza) şi dăunătorii specifici.

La rândul său, mazărea este o plantă bună premergătoare pentru majoritatea culturilor, în special pentru grâul de toamnă, deoarece se recoltează timpuriu şi are o influenţă deosebit de favorabilă asupra structurii şi fertilităţii solului.

Prin încadrarea mazării în rotaţii de 3-6 ani se asigură planta amelioratoare în cadrul asolamentului.

Pregătirea terenului pentru mazăre

Având ca plantă premergătoare, de regulă, porumbul, în toamnă se efectuează arătura la 20-25 cm adâncime cu plugul în agregat cu grapa stelată astfel ca la intrarea în iarnă terenul să fie afânat, mărunțit și nivelat.

Terenul astfel pregătit în primăvară se zvântă repede și uniform, putând trece la pregătirea patului germinativ cu combinatorul care lucrează la adâncimea de 6-7 cm, cât este adâncimea de încorporare a seminței.

Semănatul mazării

Semănatul reprezintă veriga tehnologică esențială în reușita culturii de mazăre.

Este necesar semănatul în „mustul zăpezii” deoarece pentru germinare mazărea are nevoie de mai multă apă (peste 100% din greutatea seminței) și nu necesită temperaturi ridicate, mulțumindu-se cu 1-2°C.

Dacă la desprimăvărare terenul ar fi denivelat, se zvântă neuniform și trebuie așteptat până se poate intra pe teren cu grapa cu discuri pentru nivelare.

Grapa cu discuri răscolește solul, provocând mari pierderi de apă, iar semănatul nu se mai poate încadra în epoca optimă.

Întârzierea semănatului cu 2 săptămâni duce la diminuarea producției cu 20-30%, iar după 3 săptămâni producția se reduce la jumătate sau se compromite cultura.

Nu trebuie să ne temem de eventualele temperaturi scăzute care apar după răsărirea mazării, deoarece plantele tinere suportă ușor temperaturi de minus 5-6°C sau chiar minus 12°C de scurtă durată.

Semănată în „mustul zăpezii”, mazărea vegetează mai bine la temperaturi scăzute, iar înflorirea și fructificarea au loc în mai-iunie, când cad mai multe precipitații și scapă de fenomenele de arșiță și secetă.

Sămânța folosită trebuie să fie sănătoasă, fără galerii de gărgăriță, să aibă puritatea de 93-99% și germinație mai mare de 80%.

În ziua semănatului se tratează cu nitragin, după care trebuie ferită de razele solare.

Se seamănă la distanța de 12,5 sau 15 cm între rânduri, asigurând 125-130 boabe germinabile/m2, astfel ca la recoltare să rămână cel puțin 100-115 plante/m2. Se folosesc 225-300 kg de sămânță/hectar.

Tehnologia de cultivare

Prin tehnologia de cultură aplicată trebuie să se realizeze o răsărire rapidă şi uniformă a plantelor de mazăre şi un lan cu o densitate corespunzătoare.

Având însă o creştere înceată în primele săptămâni de vegetaţie, mazărea este uşor năpădită de buruieni care creează dificultăţi la recoltare şi diminuează producţia.

Pentru prevenirea îmburuienării culturii se evită amplasarea pe terenuri îmburuienate, se foloseşte sămânţă curată, se asigură o densitate corespunzătoare a plantelor în lan etc.

Împotriva principalelor boli (antracnoza, bacterioza) şi dăunători (gărgăriţa mazării) se recomandă rotaţia culturii, folosirea de sămânţă sănătoasă, cultivarea de soiuri rezistente (soiuri de tip „afila” cu plante erecte la maturitate) etc. 

Recoltarea mazării

La recoltarea mazării se întâmpină unele dificultăţi din cauza coacerii eşalonate a păstăilor (de la bază spre vârful tulpinii), scuturării boabelor şi poziţiei culcate a plantelor.

Momentul optim de recoltare este atunci când plantele s-au îngălbenit, frunzele s-au uscat şi 70% din păstăi sunt galbene şi boabele s-au întărit. Culturile semincere se recoltează ceva mai târziu.

Pentru prevenirea pierderilor prin scuturare se recomandă ca recoltarea să se facă într-un timp foarte scurt, în zile noroase, dimineaţa devreme, pe rouă şi spre seară.

Recoltarea se face divizat (în două etape): în prima etapă se smulg sau se taie plantele (manual sau mecanizat), care rămân pe teren, în brazdă continuă, 2-3 zile pentru uscare, iar în adoua etapă se treieră direct în câmp.

Pentru recoltarea mecanizată se foloseşte maşina de recoltat mazăre (MRM-2,2 M) care smulge sau taie plantele şi le lasă pe teren în brazde (poloage) continui, late de 1 m, câteva zile pentru uscarea completă a boabelor. 

Treieratul se face cu combina de cereale prevăzută cu ridicător de brazdă. Pentru evitarea spargerii boabelor, la combină se reduce turaţia tobei (maximum 600 rotaţii/minut) şi se măreşte distanţa dintre bătător şi contrabătător.

Lucrarea de treierat se face cu pierderi minime la umiditatea boabelor cuprinsă între 18-20%. Introducerea şi extinderea în cultură a soiurilor de tip „afila” (cu plante erecte la maturitate), face posibilă recoltarea directă a mazării printr-o singură trecere cu combina.   

După treierat, în vederea depozitării, seminţele de mazăre sunt supuse operaţiilor de condiţionare (uscarea până la 14% umiditate şi selectarea pentru eliminarea impurităţilor şi a boabelor atacate de gărgăriţă).

Din producţia totală a plantelor, boabele reprezintă 35-50%. Producţiile medii obţinute la noi în republică la această cultură sunt în jur de 1500 kg/ha, dar în condiţiile aplicării unor tehnologii corespunzătoare se pot obţine 2000-3000 kg/ha.  

Andrei Gumovschi
Doctor, conferențiar universitar, expert în agricultură durabilă

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele știri

Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare solicită europarlamentarilor să nu susţină reducerea utilizării pesticidelor

Fermierii din Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare solicită europarlamentarilor să nu susţină amendamentele din strategia "Farm to Fork" (F2F)...
- adv -spot_img

Peste 8.700 de femei au beneficiat de măsuri de investiţii sprijinite prin PNDR 2020

Numărul femeilor beneficiari ai măsurilor de investiţii sprijinite prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) este de...

Corteva a premiat câștigătoarele programului TalentA, sezonul 2021

Cel de-al doilea sezon al programului TalentA, dezvoltat de Corteva Agriscience, și-a aflat câștigătoarele. Festivitatea de premiere a avut...

Noi pe Facebook

De citit

Adrian Oros anunţă că va rămâne în Guvern

Ministrul interimar al Agriculturii, Adrian Oros, va reveni asupra...

Comentarii recente

- adv -spot_img

S-ar putea să te interesezeRELAȚIONATE
Recomandările redacției