5.4 C
București
marți, 26 octombrie, 2021

-

HomepageArticoleBolile respiratorii la vaci – simptome și prevenire

Bolile respiratorii la vaci – simptome și prevenire

spot_img

Bolile respiratorii la bovine afectează vacile de toate vârstele, dar cele mai mari ravagii le fac la animalele tinere, provocând decese masive.

Cunoașterea cauzelor și simptomelor ajută la înlăturarea bolii la un stadiu incipient și la prevenirea potențialelor decese.

Pneumonia

Numită științific și Boala Respiratori Bovină. Aceasta reprezintă de fapt un complex de boli și factori, care provoacă inflamații la nivel de pulmoni și căi respiratorii.

Boala are o evoluție rapidă și afectează până la 30% din populația tineretului, plasându-se pe locul doi după bolile gastro-intestinale.

Efectivul care a avut de suferit din cauza bolilor pulmonare prezintă o rentabilitate scăzută, cu costuri suplimentare. Animalele au un spor în greutate redus, cu o perioadă de îngrășare mai lungă și o producție de lapte mai mică.

Cauze ale bolii

Pneumonia este cauzată de numeroși agenți patogeni, care pot fi transmiși în urma contactului direct cu animalul sau mediul infectat, dar pot și sa persiste în organism în stare inactivă până la momentul când condițiile nefavorabile de întreținere și stresul facilitează reproducerea și migrarea acestora în organele respiratorii, provocând inflamații.

Factori, care facilitează apariția bolii:

  • Adăpostirea unui număr sporit de animale pe un spațiu redus;
  • Lipsa unui sistem adecvat de ventilare;
  • Expunerea animalelor la curenți de aer;
  • Temperaturi extreme, umiditate a aerului ridicată;
  • Igienă necorespunzătoare, drenaj prost, lipsa de așternut;
  • Alimentație rea, în cantități reduse sau de calitate proastă;
  • Modificări bruște ale rației, inclusiv și la înțărcare;
  • Diferite stresuri, inclusiv de transportare, proceduri veterinare și alte intervenții.

Simptome

Boala Respiratorie Bovină prezintă o serie de simptome, care sunt comune pentru toți agenții cauzali. Acestea sunt descrise ca tulburari ale sistemului respirator și cel mai frecvent includ:

  • Febră;
  • Scurgeri nazale, inclusiv puroioase;
  • Tuse, adesea dureroasă;
  • Dispnee, respirație accelerată, superficială;
  • Lipsa poftei de mâncare;
  • Pierderi în greutate;
  • Diaree;
  • Letargie, apatie, izolare de grup;
  • Scăderea producției de lapte.

În afară de simptomele comune mai apar și simptome specifice, care vor fi descrise mai jos.

Agenții cauzali

Agenții patogeni pot fi reprezentați de virusuri, bacterii sau paraziți. La evoluția pneumoniei poate contribui doar unul din ei sau câțiva în complex.

Virusuri

Virusul sincițial respirator bovin (BRSV)

Boală infectocontagioasă cu evoluție acută exprimată prin tulburări respiratorii și emfizem pulmonar.

Afectează tineretul de la 1 la 12 luni. Se răspândește rapid, rata morbidității fiind de 30-50%, iar cea a mortalității de 3-5%.

Prognosticul este de obicei favorabil, aplicându-se tratament antiinflamator.

Virusul Parainfluenței bovine de tip 3 (PI3)

Boală infectocontagioasă cu evoluție acută la tineret și infecții subclinice la animalele adulte.

Prezintă răspândire la nivel mondial, cu întârziere în dezvoltare și mortalitate la viței de până la 20%, precum și scăderea productivității de lapte la vacile adulte. Mai sensibili la boală sunt vițeii recent înțărcați.

Tratamentul cu antibiotice administrat la timp dă rezultate bune. Formele acute duc la moarte în câteva zile.

Virusul rinotraheitei infecțioase bovine (IBRv)

Boală infectocontagioasă endemică, cu evoluție acută, caracterizată prin hipertermie și tulburări respiratorii. Se transmite prin contact direct cu animalul infectat.

Afectează bovinele de toate vârstele. Din semne clinice specifice se evidențiază cruste urmate de afte la nivelul botului și a mucoasei nazale.

Prognozele sunt favorabile în cazurile ușoare și rezervate în cele cu infecții secundare. Tratamentul se bazează pe antivirale, iar în caz de complicații pe antibiotice.

Virusul diareii virale bovine (BVDv)

Boală infectocontagioasă, cu evoluție acută, care se manifestă prin febră, diaree, tulburări respiratorii și inflamație ulcerativă a mucoasei căilor respiratorii și a tubului digestiv. Mai specific – atonia ruminală (lipsă de putere la rumigație).

Sunt mai sensibile animalele ameliorate și tineretul de la 6 la 24 luni. Virusul se transmite pe cale directă de la animalele bolnave, îndeosebi la suprapopulare.

Prognozele sunt favorabile la forme mai ușoare și mai puțin favorabile la forma gravă. Tratament specific nu se cunoaște, antibioticele sun administrate pentru a preveni complicațiile bacteriene.

Pneumoenterita cu adenovirus la bovine

Boală infectocontagioasă, endemică, care se manifestă prin tulburări respiratorii și digestive.

Mai sensibil este tineretul de 1-2 luni, dar sunt prezente îmbolnăvirile și până la un an. Boala are o evoluție sporită, răspândindu-se rapid.

Se distinge prin dispnee severă, care duce la o poziție specifică a animalului și prin tuse dureroasă.

Prognozele se agravează pe măsura evoluției bolii, iar tratamentul presupune doar antibiotice pentru prevenirea infecțiilor bacteriene secundare.

Bacterii

Mycobacterium tuberculosis

Tuberculoza – boală infectocontagioasă, cu transmitere la om. Prezintă evoloție cronică, cu simptome nespecifice. Afectează în mod normal plămânii, unde la nivel de țesut se formează noduli sau tuberculi, de unde și denumirea.

Cazurile de tuberculoză sunt mai frecvente la animalele în vârstă, dat fiind faptul, că pentru stabilirea infecției este necesar contactul mai îndelungat cu agentul patogen.

Tuberculoza evoluează de obicei asimptomatic, prezentând tulburări respiratorii la etapa mai avansată. Faza finală se manifestă prin slăbire progresivă, până animalul devine complet epuizat și moare.

Diagnosticul cuprinde o serie de examinări clinice și de laborator, cel mai frecvent utilizându-se metoda alergică: pe o porțiune a gâtului se injectează tuberculina și se măsoară grosimea pliului cutanat.

Măsurările se fac până la injectare și cu 72 de ore după. Îngroșarea pielii precum și semnele locale de alergie indică procesul inflamator la prezența patogenului în organism.

Prognozele sunt grave, obligatoriu animalele se sacrifică. Cazurile de infecție trebuie raportate.

Vedeți aici harta interactivă a Organizației Mondiale Pentru Sănătatea Animalelor, unde se poate monitoriza răspândirea globală a infecției: https://wahis.oie.int/#/dashboards/country-or-disease-dashboard

Tratamentul nu este demonstrat eficient și nu se aplică la animale.

Pasteurella multocida

Pasteureloza – cunoscută și ca septicemia hemoragică.

Boala este extrem de periculoasă la bovine, cu o răspândire vastă la nivel mondial.

Prezintă câteva forme clinice, cea mai frecventă la taurine fiind forma acută, pulmonară.

Aceasta se manifestă prin simptome specifice bolilor respiratorii, dar în formă gravă, precum și prin colici, meteorisme, constipație sau diaree. După 2-4 zile de boală animalul moare.

Prognosticul este rezervat, în dependență de forma infecției. Tratamentul se face cu ser antipasteurelic și antibiotice. Eficacitatea lui depinde de stadiul bolii, iar rezultatul se poate urmări după 48 ore.

Mycoplasma bovis (mycoides)

Pleuropneumonia contagioasă este o boală infecțioasă subacută sau cronică, caracterizată prin febră și alte semne de pneumonie, dar și prin anorexie ca simptom mai specific.

Bacteria este rezistentă la mediile reci și uscate. Mai sensibile sunt animalele peste 2 ani, vițeii manifestând o rezistență sporită.

Evoluția bolii este relativ lentă, dar depinde mult de conițiile animalului și ale mediului. Tratamentul se face cu antibiotice, rezultatele fiind cu atât mai bune, cu cât acesta este efectuat mai precoce.

În forma acută a bolii mortalitatea este de până la 50%, iar la subacută -10-20%. Animalele însănătoșite pot ramâne însă purtătoare de infecție pe o perioadă îndelungată.

Streptoccocus pneumoniae

Streptococia vițeilor este o boală infecțioasă, care se manifestă prin tulburări respiratorii generale, pneumonie, omfaloflebită, artrite și meningite.

Este întâlnită cel mai frecvent la vițeii în prima lună de viață, dar afectează animalele și până la 6 luni.

Provoacă pierderi economice simțitoare din cauza mortalității sporite. La afectarea în primele zile de viață, vițeii mor în 100% de cazuri după 3-10 ore în urma formei supraacute a bolii.

La 4-5 saptămâni vițeii maifestă forma acută, prezentând pe lângă semnele de bronhopneumonie și diaree mucoasă sau sanguinolentă, artrite care pot duce la imobilizare. Această formă durează 5-7 zile cu sfârșit letal în 60-70% cazuri.

Forma cronică se întâlnește la vițeii de 4-6 luni, prezintă simptome pulmonare, digestive sau articulare și duce la moarte în 10-30% de cazuri după o evoluție de lungă durată.

Tratamentul pe bază de antibiotice și chimioterapice se aplică cât de curând posibil.

Parazitoze

Dictyocaulus viviparus

Dictiocauloza este o helmintoză a aparatului respirator cu evoluție cronică, mai rar acută, cu caracter sezonier. Viermele este o nematodă cu dimensiuni de 4-8 cm.

Ciclul lor biologic necesită o singură gazdă, iar daună sistemului respirator provoacă forma adultă, care paraziteză pulmonii, deplasându-se apoi spre bronhii și până la trahee. Aici depun ouă, care ulterior sunt eliminate cu secrețiile în mediu pentru un nou ciclu.

Simptomele se manifestă prin diaree la stadiul incipient, urmată de 2-4 săptămâni de tulburări respiratorii. La viței pot fi și manifestări asfixice.

Tratamentul presupune terapia cu antiparazitare, precum și tratamentul simptomatic cu antibiotice, expectorante, antialergice ș.a.

Neoascaris vitulorum

Ascaridoza la bovine. Afectează în special tineretul și provoacă tulburări digestive, respiratorii și nervoase.

Sistemul respirator este afectat de larvele în proces de migrare. Ciclul de viață monoxen, infestarea se face prin ingerarea ouălor.

Ascaridoza la general prezintă semne ca: inapetență, colici, diaree, timpanism ș.a, iar larvele nemijlocit provoacă semne tipice de pneumonie.

Se aplică tratament antihelmintic și simptomatic.

Metode de profilactică și prevenire a bolilor respiratorii

  • Asigurarea normelor de igienă;
  • Menținerea temperaturii optime, a ventilației și a umidității;
  • Densitatea optimă de adăpostire a animalelor;
  • Alimentație adecvată fără schimbări bruște;
  • Evitarea factorilor de stres;
  • Dezinfecțiile regulate;
  • Izolarea animalelor suspecte;
  • Imunizarea prin vaccinare și prin alimentarea cu colostu în primele zile de viață;
  • Efectuarea probelor regulate pentru depistarea agenților patogeni;
  • Măsuri de control la procurarea animalelor noi, mai ales din alte țări.

Citiți aici și despre Bruceloză – o altă boală infecțioasă la bovine.

Sursa foto: pxhere.com

Anastasia Oleinik
Specialist în zootehnie

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele știri

Asigurarea producţiei de proteine furajere în regiunea celor Trei Mări, principalul subiect al Summit-ului miniştrilor Agriculturii de la Cracovia

Ministrul interimar al Agriculturii, Adrian Oros, participă la Summit-ul miniştrilor Agriculturii de la Cracovia, care are ca principal subiect...
- adv -spot_img

Focul bacterian sau motivul de ce pomii de măr, păr se usucă

Focul bacterian (Erwinia amylovora) este una dintre bolile cele mai periculoase, în special pentru măr, păr și gutui. Aceasta se răspândește...

Vreme mai rece decât normalul perioadei

Meteorologii estimează o vreme rece în următoarele zile, cu valori termice la nivel naţional sub mediile multianuale, însă vremea...

Noi pe Facebook

De citit

Oros participă la Summit-ul miniştrilor agriculturii din regiunea celor Trei Mări, de la Cracovia

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Adrian Oros, participă...

Comentarii recente

- adv -spot_img

S-ar putea să te interesezeRELAȚIONATE
Recomandările redacției