marți, 27 septembrie, 2022
21.5 C
București

-

HomepageArticoleAlertă dăunători! Viespea rapiței, molia verzei, omida fructificațiilor - prezenți în culturile...

Alertă dăunători! Viespea rapiței, molia verzei, omida fructificațiilor – prezenți în culturile de rapiță răsărite

În culturile de rapiță răsărite din zona Lovrin și nu numai, viespea rapiței zboară, se împerechează și depune ouă. Primele larve pot fi observate în culturi. Pe lângă acest dăunător periculos al rapiței, aduc în atenția dumneavoastră și alți dăunători ce pot produce pagube importante și sunt prezenți la această dată în culturi.

Este vorba despre larvele de Plutella xylostella (molia verzei), Helicoverpa armigera (omida fructificațiilor), Pieris brassicae (fluturele alb al verzei), Phyllotreta sp. (purici), Brevicoryne brassicae (afide), Trialeurodes vaporariorum (musculița albă).

Toamna caldă încă permite dezvoltarea acestor dăunători. Verificați cu atenție culturile și interveniți dacă densitatea dăunătorilor este mare iar plantele de rapiță sunt în primele stadii de dezvoltare.

Atrag atenția asupra Helicoverpei armigera deoarece există o încărcătură mare de ouă în culturile de rapiță pe care eu le-am verificat. În acest an, temperaturile foarte ridicate și vremea secetoasă au permis dezvoltarea a trei generații complete și este posibil ca cea de-a patra generație să zboare în această perioadă.

Spun asta deoarece în această săptămână s-a înregistrat zbor masiv de fluturi la capcanele Csalomon de la SCDA Lovrin. Chiar dacă monitorizarea în cadrul programului ARC farm intelligence (în colaborare cu compania FMC România) s-a încheiat la sfârșitul lunii august, la Lovrin continuăm monitorizarea zborului dăunătorului Helicoverpa armigera până la finalul zborului (luna octombrie).

La data de 12.09.2022 la una dintre capcane au fost capturați 602 fluturi iar la celelalte trei capcane, între 158 și 200 fluturi. Zborul maxim înregistrat se corelează cu activitatea de hrănire, împerechere, depunere ouă, eclozare larve pe care eu le-am observat.

Adulții se hrănesc acum prin ierburile de la marginea culturilor, livezilor, lizierelor. La această dată pot fi observate ouăle depuse pe frunzele plantelor de rapiță.

Deși rapița nu se numără printre gazdele preferate ale Helicoverpei, făcând parte din categoria gazdelor minore, ei bine, dacă nu are alternative de hrană, femela va depune ouăle și pe rapiță.

În acest moment, larvele de Helicoverpa sunt mai active prin culturile de rapiță decât alți dăunători specifici. Puteți observa toate stadiile, de la ou, larve în diferite stadii de dezvoltare și adulți.

În cele ce urmează, readuc în atenția fermierilor interesați informații cu privire la biologia, ecologia și combaterea viespei rapiței (pesticide actualizate).

Athalia Rosae L. (sin. Athalia colibri Christ.) – Viespea Rapiței

Viespea rapiței este o specie oligofagă. Atacă crucifere cultivate dar și spontane. Pe lângă cruciferele cultivate, dăunătorul se hrănește și cu specii sălbatice de crucifere și umbelifere (Raphanus raphanistrum L., Carum carvi L., Conium maculatum L. etc).

Insecta este răspândită în Europa, Asia, America de Nord, Africa.

Viespea Athalia rosae este atrasă de plantele din familia Cruciferae datorită substanțelor pe care acestea le conțin (izotiocianați și glucozinolați). Ridichile sunt preferate dar și alte crucifere ca rapița, muștarul, cresonul, varza etc.

Larvele de Athalia rosae rețin compușii secundari ai plantelor, și anume glucozinolații, în hemolimfa lor. Când sunt atacate, tegumentul lor se rupe relativ ușor și exudă o picătură de hemolimfă („sângerare ușoară”). Aceasta s-a dovedit a fi o apărare eficientă, pe bază de substanțe chimice, împotriva prădătorilor [Boevé J. L. & Schaffner U., 2003; Vlieger L. et al., 2004].

Aspecte generale despre biologia și ecologia acestui dăunător

În România dăunătorul prezintă două generații pe an. Iernarea are loc sub formă de larvă în cocon în sol la adâncimea de 7 – 15 cm. Primăvara în luna aprilie are loc împuparea. Viespile adulte din prima generație încep să zboare în luna mai – începutul lunii iunie.

Corpul adulților are culoare portocalie strălucitoare, excepție făcând capul și părțile laterale. Lungimea corpului poate fi cuprinsă între 5 – 8 mm, după unii autori 9 mm. Aripile sunt galbene la bază și negricioase la marginea frontală și la jumătatea exterioară. Abdomenul este gros, ascuțit la femelă, rotunjit la mascul.

După o perioadă de hrănire pe plante din familia Brassicaceae și Apiaceae, adulții se împerechează și începe depunerea ouălor. O femelă poate depune între 200 – 300 de ouă, fiecare într-o cavitate mică tăiată pe marginea frunzei unei plante gazdă.

Zona unde a fost depus un ou poate fi recunoscută ușor deoarece țesutul este deformat. Ouăle sunt mari, ovale, transparente, cu aspect sticlos. Perioada embrionară poate dura între 5 – 12 zile funcție de condițiile de climă, cel mai adesea 6 – 8 zile [Mike Lole, 2010].

Larvele tinere se hrănesc în interiorul frunzei la început, apoi extern pe partea inferioară. În cele din urmă, din frunze rămâne doar scheletul. Corpul larvelor are aspect ridat, culoare închisă sau verde – cenușie și este acoperit cu mici veruci.

Larvele au capul mic, negru și 11 perechi de picioare. Partea abdominală este mai deschisă, iar partea dorsală prezintă dungi întunecate. La completa dezvoltare pot ajunge la dimensiuni cuprinse între 18 – 25 mm.

Dezvoltarea larvelor poate dura 10 – 13 zile la temperaturi peste 20 grade C [Amiridze N., 1973]. Funcție de condițiile climatice, cel mai adesea, stadiul larvar poate dura între 20 și 50 de zile.

În perioada iunie – iulie, larvele ajunse la completa dezvoltare se retrag în sol și își țes coconii unde se vor împupa ulterior. În lunile iulie – august apar adulții primei generații și ciclul se reia [Roșca I. et al., 2011].

În luna septembrie sunt predispuse la atac culturile de rapiță răsărite unde adulții vor depune ouă. Larvele generației de toamnă pot produce pagube importante culturilor de rapiță dar și celor de varză de toamnă.

Daune produse

Larvele proaspăt eclozate au un mod de hrănire minier. După câteva zile consumă epiderma inferioară și mezofilul frunzelor. În urma atacului pot fi observate orificii în frunze (în cazul larvelor mici) iar mai târziu rămân doar nervurile principale.

La atacuri masive tinerele plăntuțe se pot usca. Dăunătorul poate consuma florile și silicvele în formare. Generația de toamnă poate produce pagube importante culturilor de rapiță semănate devreme. Plantele răsărite pot fi devorate complet de către larve [Mike Lole, 2010; Roșca I. et al., 2011] .

Cum putem monitoriza acest dăunător?

Cea mai sigură metodă este observarea directă a zborului adulților. Viespile adulte se hrănesc cu nectar sau cu polen. Pentru a observa din timp prezența viespilor, pot fi folosite capcanele galbene lipicioase.

Acestea trebuie amplasate în zona plantelor gazdă. Zborul adulților are loc atunci când temperaturile zilnice sunt de 18 – 19 grade C. Cele mai favorabile sunt temperaturile de 23 – 26 grade C [Amiridze N., 1973].

Este bine ca monitorizarea să înceapă în luna mai și să continue până în luna septembrie. Scopul monitorizării trebuie să fie stabilirea momentului de activitate intensă a adulților. Dacă constatăm zbor masiv este bine să ne îngrijorăm și să verificăm prezența larvelor pe frunze.

Plantele gazdă crucifere pot fi utilizate pentru monitorizarea larvelor. De cele mai multe ori, până când vedem larvele, deja frunzele pot fi scheletuite [Mike Lole, 2010] .

Cum putem ține sub control acest dăunător?

Măsuri de prevenție.

Amplasarea noilor culturi de rapiță mai departe de cele vechi este un aspect important. La această măsură se adaugă: distrugerea buruienilor gazdă, respectarea rotației (cu păioase sau rădăcinoase), efectuarea arăturii imediat după recoltarea rapiței, fertilizarea echilibrată, distrugerea resturilor vegetale, înființarea de culturi capcană.

Măsuri chimice de control

De regulă tratamentele trebuie efectuate la un PED de peste 2 larve/plantă [Roșca et al., 2011].

Tratarea semințelor de rapiță și muștar este foarte importantă. Aceste tratamente conferă 6 – 8 săptămâni de protecție pentru dăunători. Din păcate nu se întâmplă așa.

În combaterea chimică trebuie utilizate insecticide omologate pentru rapiță.

Pentru tratamentele la sămânță în România este omologat insecticidul ciantraniliprol. În vegetație pot fi utilizate: deltametrin, cipermetrin, acetamiprid + lambda – cihalotrin, lambda – cihalotrinul, ciantraniliprol, tau – fluvalinatul, acetamiprid, etofenprox, gama – cihalotrin [după PESTICIDE 2.22.9.1, 2022].

Măsuri biologice

În combaterea biologică poate fi utilizat Spinosad. Spinosad este un pesticid obținut prin fermentare din bacterii naturale (Saccharopolyspora spinosa). Este foarte eficient la doze mici. Acționează prin ingestie și contact asupra insectelor dăunătoare. Impactul asupra entomofaunei utile este mic comparativ cu alte produse biologice.

În comparație cu alte produse biologice asigură un control mai rapid. Controlul prin contact este extrem de eficient, dar prin ingestie, eficacitatea crește de 5 – 10 ori.

Produsele pe bază de Bacillus thuringiensis (B.t.), controlează larvele de lepidoptere foarte bine dar nu și pe cele de viespe.

Bibliografie:

  • Amiridze N., 1973 – Some experimental data to ecology of turnip sawfly. In: Kanchaveli L.A., ed. The proceedings of Georgian Plant Protection Institute, vol. 24. Tbilisi: Georgian NIIZR. 105 – 107 p. (in Russian).
  • Boevé J. L. & Schaffner U., 2003 – Why does the larval integument of some sawfly species disrupt so easily? The harmful hemolymph hypothesis. Oecologia 134, 104 – 111.
  • Mike Lole, 2010 – Turnip sawfly: biology and control, Factsheet 11/10, Field Vegetables Project FV 317.
  • Roşca I., Oltean I., Mitrea I., Tãlmaciu M., Petanec D. I., Bunescu H. Ş., Rada I., Tãlmaciu N., Stan C., Micu L. M., 2011 – Tratat de Entomologie generală şi specială, Editura “Alpha MDN”, Buzău, p. 279 – 296.
  • Vlieger L., P. M. Brakefield and C. Müller, 2004 – Effectiveness of the defence mechanism of the turnip sawfly, Athalia rosae (Hymenoptera: Tenthredinidae), against predation by lizards, Bulletin of Entomological Research (2004) 94, 283–289, DOI: 10.1079/BER2004299.
  • Dr. Ing. Cotuna Otilia, Șef Laborator Bioinginerii Vegetale SCDA Lovrin, Șef lucrări FACULTATEA DE AGRICULTURĂ – USV „Regele Mihai I” Timișoara.
Otilia Cotuna
Otilia Cotuna
CS III dr. ing., Șef Laborator Protecția plantelor SCDA Lovrin, Șef lucr. dr. USAMVB Timișoara

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Recomandate

Prețul cerealelor în scădere – noi temeri pe piața mondială

Ping-pong-ul prețurilor pe piața mondială a cerealelor continuă și...

Suprafaţa agricolă afectată de secetă a crescut luni la 683.527 hectare, în 38 de judeţe

Suprafaţa totală afectată de secetă a ajuns, luni, la 683.527 de hectare, în 38 de judeţe, arată datele comunicate...

Cultivarea mărarului – recomandări la semănat și îngrijire

Mărarul (Anethum graveolens) este una dintre plantele aromatice destul de populare în consum. Totodată, și întreținerea culturii este destul de ușoară....

Cum depistăm prezența acarianului Varroa la albine. Metode

Acarianul varroa la albine provoacă boala numită varooza. Când coloniile de albine nu sunt tratate sau tratate ineficient, coloniile pot...
‹ adv ›

Comentarii recente

Top Recomandate