15.5 C
București
marți, 15 iunie, 2021

-

HomepageAnaliticaFOTO. Simptomele produse de frig sau boli la cereale

FOTO. Simptomele produse de frig sau boli la cereale

Iarna lipsită de zăpadă, oarecum blândă, ne-a adus ceva surprize în culturile de cereale și rapiță, atât în luna ianuarie cât și în februarie.

Pentru că se fac confuzii între simptomele produse de frig și cele produse de anumiți patogeni (pe care nu le exclud), în cele ce urmează voi aduce în atenția dumneavoastră câteva aspecte generale legate de efectul temperaturilor scăzute asupra cerealelor în stadiile de vegetație timpurii.

Vă îndrum să analizați cu atenție plantele pentru a exclude atacul de patogeni (Fusarium nivale în special), pentru că observ că se fac confuzii.

Vă atrag atenția că aplicațiile de recunoaștere ale patogenilor vă pot duce pe o pistă greșită din cauza ”asemănării simptomelor”. Aplicațiile nu sunt specialiști, deci, cereți și păreri ale celor ce muncesc în domeniul protecției plantelor.

Efectul temperaturilor scăzute din luna ianuarie și februarie (2021) asupra culturilor de cereale păioase

Grâu afectat de frig. Se observă vetrele uscate. Fenomenul se extinde și la plantele din jur. Control la data de 27 februarie. Zona Bucovăț/ Timiș; FOTO: Otilia Cotuna

Condițiile climatice înregistrate la Lovrin în lunile ianuarie și februarie au favorizat instalarea fenomenelor de îngălbenire la cerealele de toamnă. Combinațiile de temperaturi negative și pozitive, variațiile de temperatură, umiditatea relativă ridicată, precipitațiile excedentare, au fost nefavorabile culturilor de orz, grâu , triticale, ovăz.

Dintre aceste culturi, cele mai afectate au fost cele de orz, urmate de triticale, grâu și ovăz.

Daunele produse de îngheț la cerealele cu talie mică depind de mai mulți factori: stadiul de vegetație al plantelor, temperaturile scăzute (mai ales cele de sub punctul de îngheț), durata temperaturilor scăzute, condițiile climatice de dinainte de îngheț, lipsa zăpezii.

Cunoaștem cu toții că, în primele stadii de dezvoltare ale cerealelor, punctul de creștere se află sub nivelul solului. Din acest motiv el este protejat de frig, iar primele afectate vor fi frunzele supraterane care se vor pierde, dar planta nu va muri.

FOTO: Otilia Cotuna

Pe măsură ce plantele se dezvoltă, punctul de creștere va fi deasupra solului fiind predispus la îngheț. Trebuie să știți că temperaturile scăzute sau foarte scăzute care se întind pe o perioadă mai mare de timp pot distruge punctul de creștere al plantelor chiar și atunci când acesta se află sub nivelul solului (Frederiks et al., 2015).

De asemenea, gerurile severe, cu temperaturi sub -7 grade C pot duce la apariția daunelor mari (Woodruff et al., 1997). Cele mai des întâlnite simptome produse de frig în etapele timpurii de vegetație la cereale sunt:

  • îngălbenirea și necrozarea frunzelor (aspect de arsură);
  • frunze transparente ale căror țesuturi par a fi îmbibate cu apă (astfel de frunze mor);
  • arsuri ale vârfurilor frunzelor;
  • punct de creștere maroniu sau cu aspect apos;
  • frunze cârlionțate de la punctul unde au fost afectate de frig.
De la punctul afectat de frig sau ger, țesutul frunzelor se albește și se curlează.FOTO: Otilia Cotuna

În cazurile grave apare și un miros de siloz în vetrele afectate de frig. Uneori, arsurile produse de frig se limitează doar la vârfurile frunzelor sau alternativ, frunzele mai mari, orizontale, pot suferi arsuri la punctul de expunere (pierd căldura mai repede decât frunzele erecte) – după Gusta et Wisniewski, 2013.

În zonele mai joase, plantele pot fi afectate mai grav de frig deoarece aerul rece este mai greu decât cel cald. La fel se întâmplă și în cazul temperaturii și umidității din sol. Temperaturile se schimbă mai lent în solurile umede comparativ cu cele uscate. De aceea, riscul ca plantele să fie lezate în solurile uscate crește.

Important de știut! Frunzele afectate de îngheț se vor îngălbeni inițial, iar în câteva zile se vor brunifica. Dacă punctul de creștere nu este afectat, în 3-5 zile de vreme caldă ar trebui să vedem creșteri noi. Efectul asupra producției viitoare va fi redus (Frederiks et al., 2015).

Orzul este mai sensibil la frig decât grâul, iar triticalele mai sensibil decât grâul.

Cum și când controlăm plantele afectate de frig?

Îngălbenirea orzului la data de 5 februarie 2021. Frunzele erau îngălbenite, dar verticilul era verde. FOTO: Otilia Cotuna

După instalarea simptomelor produse de frig, controlul trebuie făcut la câteva zile pentru a evalua cu exactitate daunele. De obicei, la câteva zile de la instalarea simptomelor, vor începe noi creșteri.

Dacă nu observați creșteri noi, trebuie să secționați tulpina plantelor pentru a verifica starea punctului de creștere. Punctul de creștere trebuie să aibă culoare albă sau crem. Înnegrirea, brunificarea, înmuierea, aspectul apos al punctului de creștere indică leziuni ce preced moartea plantelor.

Pentru o mai bună înțelegere a fenomenelor produse de frig în culturile de cereale în această iarnă, voi face o scurtă caracterizare climatică a lunilor ianuarie și februarie pe decade (zona Lovrin).

În prima decadă a lunii ianuarie 2021, temperaturile minime înregistrate s-au încadrat în intervalul 0 și -3°C, maximele între 0 și 11,7°C iar temperaturile medii, între 1,3 și 4°C. Umiditatea relativă maximă în această decadă s-a situat între 95 – 100%, iar cea minimă între 64-100.

FOTO: Otilia Cotuna

A doua decadă a lunii ianuarie s-a caracterizat printr-un regim termic în care temperaturile negative au predominat. Astfel, temperaturile minime s-au situat în intervalul – 1,1 și -13°C (la data de 18 ianuarie).

Mai multe zile consecutiv în această decadă s-au înregistrat temperaturi minime de -4,8°C, -6,5°C, -8,7 grade C și -13°C. Temperaturile maxime ale decadei au fost cuprinse între -2,8°C și 4,6°C.

Umiditatea relativă maximă a fost cuprinsă între 98 – 100% iar cea minimă între 52 – 100%. Decada a treia a lunii ianuarie a ieșit în evidență prin temperaturi minime situate în intervalul 0 – 4°C, temperaturi maxime între 0 – 12,6°C și umiditate relativă maximă de 100% și minimă între 60 – 96%.

În această decadă au căzut precipitații de 36,6 mm. Cantitatea totală de precipitații a lunii ianuarie a fost de 39,8 mm, înregistrându-se cu 7,1 mm mai mult decât media multianuală, care la Lovrin este de 32,7 mm.

În urma condițiilor climatice înregistrate au apărut primele fenomene de îngălbenire la orz și grâu. La orz fenomenul a fost puternic, îngălbenirea fiind uniformă. La grâu fenomenul a fost mai atenuat, iar soiurile s-au manifestat diferit.

Grâu afectat de frig la data de 25 februarie 2021. FOTO: Otilia Cotuna

Menționez că, grâul ce a fost semănat mai târziu a suferit mai puțin, doar vârfurile frunzelor aveau simptom de necroză. La fel s-a comportat și ovăzul.

În urma controlului fitosanitar efectuat la data de 05.02.2021 la culturi din zona Lovrin am constatat că plantele de orz, grâu, ovăz suferă din cauza frigului, având frunzele îngălbenite, necrozate pe alocuri.

Ovăz la data de 5 februarie 2021. Frunzele, pe ici, pe colo, aveau vârfurile necrozate. FOTO: Otilia Cotuna

Cu toate acestea, punctul de creștere la acel moment nu era afectat. De la 5 februarie până în 10 februarie culturile de orz au început să își revină, înverzirea fiind vizibilă, iar fenomenul de îngălbenire a dispărut.

Continui caracterizarea climatică pentru luna februarie. În prima decadă a acestei luni, temperaturile minime au fost cuprinse între -1 și 5,7°C iar cele maxime între 1,3 și 16,7°C (4 februarie).

Umiditatea relativă maximă a acestei decade a fost de 100% iar cea minimă între 48 – 98%. În această decadă au căzut 38,6 mm precipitații. Decada a doua a lunii februarie este cea care a pus probleme cerealelor și în general culturilor de toamnă (rapița a fost afectată și ea).

Temperaturile minime ale decadei s-au situat între 0 și -9,2°C. În această decadă, șase zile consecutiv s-au înregistrat temperaturi minime de sub -4°C, în următoarea ordine: -5°C, -9°C, -8,1°C, -7°C și -6,4°C (din 11 februarie până în 16 februarie).

Temperaturile maxime s-au situat între -4°C și 11°C iar cele medii între -6,3°C și 3,8°C. Umiditatea relativă maximă a decadei a fost cuprinsă între 94 – 100% iar cea minimă între 36 – 82%.

Cantitatea de precipitații înregistrată în luna februarie a fost de 39,7 mm, înregistrându-se excedent de 10, 1 mm față de media multianuală a lunii, care este de 29,6 mm în zona Lovrin.

Ei bine, condițiile climatice înregistrate în această decadă au dus la apariția celui de-al doilea fenomen de îngălbenire a cerealelor, mai agresiv de această dată. La controlul efectuat la data de 25 februarie 2021 la Lovrin și apoi la Bucovăț (27 februarie) am constatat că plantele de orz suferă mai mult, la fel și cele de grâu.

Țesutul afectat de frig este îmbibat cu apă. FOTO: Otilia Cotuna

Dacă în urma primului fenomen de îngălbenire de la sfârșitul lunii ianuarie, plantele de orz aveau verticilul verde, de această dată acesta își pierduse culoarea verde. În zilele ce urmează voi mai face o evaluare pentru a verifica punctul de creștere.

În urma condițiilor climatice extreme aș spune, cel mai mult suferă plantele de orz. Este posibil să se piardă plante dacă vremea nu se îmbunătățește. Grâul suferă și el mai mult acum. Frunzele sunt atinse de frig.

De la punctul unde frunzele au fost afectate de frig, țesutul s-a albit, căpătând aspect de foiță de pergament, uneori cu aspect apos. De la acel punct frunza s-a gâtuit și s-a curlat, încrețindu-se ca o armonică.

În zona unde frigul a acționat țesutul se albește și capătă aspect de hârtie pergament.FOTO: Otilia Cotuna

Spre deosebire de orz la care îngălbenirea și necrozarea este uniformă, la grâu a apărut un fenomen care apare mai rar, adică îngălbenirea și ulterior necrozarea frunzelor a apărut în vetre în unele zone și la unele soiuri de grâu.

Acest fenomen a apărut din cauza scăderilor de temperatură asociate cu umiditatea ridicată. În astfel de condiții, activitatea microbiană din sol scade, fiind oprite procesele de nitrificare dar și cele de mineralizare a nutrienților.

Otilia Cotuna, Șef lucr. dr. FACULTATEA DE AGRICULTURĂ – USAMVB

După Ana Hulea (1972), în urma acestor condiții apar fenomene de îngălbenire pronunțată, iar plantele afectate pot rămâne în urmă cu creșterea. Fenomenul se manifestă în vetre mici inițial, care se pot extinde dacă condițiile climatice nefavorabile persistă o perioadă mai lungă de timp.

Vetrele de culoare galbenă – portocalie apărute în cultură contrastează puternic cu verdele plantelor din jur. Plăntuțele din aceste vetre pot pieri dacă temperaturile scăzute persistă.

În astfel de vetre se simte mirosul de siloz. FOTO: Otilia Cotuna

Dacă temperaturile cresc, aceste plante își vor reveni. Observ că acest fenomen este confundat cu infecțiile produse de ciuperca Microdochium nivale (Fusarium nivaleforma asexuată). Eu nu contest că pot fi și astfel de infecții.

Însă, în zonele unde eu am făcut verificări, simptomele erau produse de frig, plăntuțele afectate nu aveau tulpina brunificată și nici micelii specifice prezente.

Recomandarea mea este să analizați plantele cu atenție de la rădăcină la tulpină, frunze etc. Nu vă bazați pe un diagnostic pus de o aplicație. Aplicația de recunoaștere nu este specialist, face și ea ce poate dar nu exclude prezența specialistului.

Simptome de atac produse de Fusarium nivale

Pentru a elimina confuziile, în cele ce urmează vă prezint câteva aspecte generale despre ciuperca Fusarium nivale. Atacul produs de această specie de Fusarium la cereale se manifestă de obicei în anii cu multă zăpadă și pe terenurile joase.

Cerealele și mai ales grâul sunt infectate la desprimăvărare când zăpada începe să se topească. În lan, apar vetre cu plăntuțe bolnave, îngălbenite, acoperite cu miceliul ciupercii, care la început este alb, pentru ca mai târziu să formeze aglomerări (pernițe miceliene sau sporodochii) de culoare rozee sau portocalie.

Astfel de plante sunt sortite pierii iar în cultură vor apărea goluri. De multe ori, se observă că plăntuțele de la marginea vetrei continuă să vegeteze mai slab. La sfârșitul perioadei de vegetație spicele sau paniculele acestor plante vor fi sterile.

Simptomele la tulpină și spic se aseamănă cu cele produse de celelalte specii de Fusarium care atacă cerealele. Boala poate evolua chiar și sub zăpadă, simptomele devenind vizibile la topirea zăpezii.

Monographella nivalis este un fung care rezistă la temperaturi de -33°C, însă infecțiile se pot produce doar la temperaturi de 2 – 6°C și condiții de umiditate mare [Comes et al., 1982; Hatman et al., 1989; Popescu, 2005].

Mucegaiul roz de zăpadă apare doar în anii cu ninsori bogate sau în primăverile cu multe ploi și temperaturi scăzute. Se recomandă evitarea înființării culturilor de cereale pe terenuri joase unde apa poate bălti, favorizând infecțiile.

În cazul în care apa băltește, trebuie drenată și scoasă din culturi. Mucegaiul de zăpadă, deși frecvent înregistrat, rar produce pagube mari. Pagube considerabile pot apărea în zonele unde zăpada cade în cantități mari și persistă mai mult timp.

Mucegaiurile de zăpadă sunt produse în general de fungi care sunt clasificați ca fiind cryophilici sau psychrophilici (rezistă la temperaturi scăzute). Acești fungi iubesc vremea răcoroasă și atacă plantele sub stratul de zăpadă.

Mucegaiul roz de zăpadă (Fusarium nivale) este mai puțin dependent de temperaturile scăzute comparativ cu alți fungi care produc aceleași simptome (Typhula sp.; Sclerotinia borealis) – Erin Frank et al., 2008.

Fusarium nivale este capabil să infecteze toate organele plantei atunci când se întrunesc condiții optime de dezvoltare (vreme rece și umedă toamna și primăvara) – Murray et al., 2009.

Bibliografie

  • Comes I., Lazăr Al., Bobeș I., Hatman M., Aneta Elena Drăcea, 1982 – Fitopatologie, Editura Didactică și Pedagogică București, 455 p.
  • Frank Erin, Kent Evans, James Barnhill, Mike Pace, 2008 – Snow mold on small grains, Published by Utah State University Extension and Utah Plant Pest Diagnostic Laboratory, disponibil pe utahpests.usu.edu.
  • Frederiks T. M., J. T. Christopher, M. W. Sutherland, A. K. Borrell, 2015 – Post-head-emergence frost in wheat and barley: defining the problem, assessing the damage, and identifying resistance, Journal of Experimental Botany, 1 – 12.
  • Gusta L. V., Wisniewski M., 2013 – Understanding plant cold hardiness: an opinion. Physiologia Plantarum 147, 4 – 14.
  • Hatman M., Bobeș I., Lazăr Al., Gheorghieș C., Glodeanu C., Severin V., Tușa C., Popescu I., Vonica I., 1989 – Fitopatologie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 468 p.
  • Hulea Ana, 1972 – Bolile neparazitare la plante, Editura Ceres, București, 280 p.
  • Murray T. D., Parry D. W., Cattlin N. D., 2009 – Diseases of small grain cereal crops, Manson Publishing Ltd, 142 p.
  • Popescu G., 2005, Tratat de patologia plantelor, vol. II, Ed. Eurobit, 341 p.
  • Woodruff D., 2000a – Optimisation of risk to frost damage in winter cereals. In: Wheatman version 6.1. Queensland, Brisbane: Department of Primary Industries.

Important! Toate articolele scrise de Otilia Cotuna, Șef lucr. dr. FACULTATEA DE AGRICULTURĂ – USAMVB, și postate pe pagina de facebook oficială a SCDA Lovrin, pot fi accesate și site-ul stațiunii, la adresa scdalovrin.com, secțiunea ”Articole de informare pentru fermieri”.

SCDA Lovrin, prin Laboratorul de Protecția plantelor și Facultatea de Agricultură din cadrul USAMVB Timișoara, dorește să vină în sprijinul fermierilor cu informații corecte, din teren, cu privire la bolile și dăunătorii din culturile agricole.

Otilia Cotuna
CS III dr. ing., Șef Laborator Protecția plantelor SCDA Lovrin, Șef lucr. dr. USAMVB Timișoara

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele știri

Elveţienii refuză interzicerea pesticidelor de sinteză în agricultură

Elveţienii nu vor să renunţe la pesticidele de sinteză, după ce alegătorii au refuzat duminică, la urne, să angajeze...
- adv -spot_img

Campania de primire a cererilor unice de plată a anului 2021 s-a încheiat

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) aduce la cunoștința opiniei publice că la data de 11 iunie...

Piața agricolă mondială: În SUA scad prețurile, Ucraina a redus exporturile

Precipitațiile recente din Centura Porumbului, SUA și modelele meteo ușor mai optimiste au pus presiune pe piețe vineri. Acest lucru...

Noi pe Facebook

De citit

Coccidioza la păsări – motivul diareii cu sânge

Este primăvara și, cum am menționat în articolul precedent, este...

Comentarii recente

- adv -spot_img

S-ar putea să te interesezeRELAȚIONATE
Recomandările redacției