miercuri, 28 septembrie, 2022
16.4 C
București

-

HomepageAgroEcoCompostarea deșeurilor menajere – cum transformăm resturile în îngrășământ valoros

Compostarea deșeurilor menajere – cum transformăm resturile în îngrășământ valoros

Formarea deşeurilor este în creştere, iar odată cu sporirea volumului deşeurilor sporeşte riscul impactului acestora asupra mediului şi sănătăţii populaţiei. Conform studiilor, rata de generare a deşeurilor variază de la ţară la ţară pentru o persoană.

De exemplu: România generează circa 0,57 kg/zi la o persoană, Danemarca 6,53 kg/zi. În localităţle rurale acest indice va fi mai mic, deoarece acolo nu se efectuează evidenţa deşeurilor.                                                         

Populaţia deseori nu cunoaşte pericolele generate de gestionarea incorectă a deşeurilor (amestecarea tuturor tipurilor de deşeuri – vegetale, animaliere, chimice, de construcţie, metale şi aruncarea lor pe malurile râpilor şi în apropierea izvoarelor). 

Efectul deşeurilor asupra calităţii factorilor de mediu

Reziduurile pot fi factori importanţi în răspândirea infecţiilor. Reziduurile provenite din diferite surse conţin foarte des o gamă variată de microorganisme printre care şi agenţi patogeni răspânditori de boli infecţioase (virusuri, bacterii, ouăle diverşilor helminiţi etc.).

În condiţii prielnice, agenţii patogeni pot trăi în reziduuri timp îndelungat (zile, luni) de unde pătrund în sol, apă, provocând astfel infecţii şi prin contact direct. În condiţii naturale, fără o neutralizare, unii agenţi patogeni din reziduuri rămân în viaţă timp îndelungat (luni şi chiar peste un an) în special ouăle diverşilor helminiţi şi microbii de sporozoare.

Agenţii patogeni semnalează în reziduuri numai posibilitatea infecţiilor, iar reziduurile respective sunt considerate ca medii de propagare a infecţiilor. Pentru apariţia îmbolnăvirilor şi în special a epidemiilor în afara pătrunderii în organismul uman a agenţilor patogeni, sunt necesari şi alţi factori cum ar fi receptivitatea organismului, numărul suficient al agenţilor patogeni etc.

Reziduurile pot conduce la crearea de condiţii favorabile pentru înmulţirea insectelor şi rozătoarelor. Atât insectele, cât şi rozătoarele sunt bine cunoscute ca purtătoare şi răspânditoare de boli infecţioase.

Muştele sunt atrase de mirosul specific legat de descompunerea reziduurilor cu conţinut de substanţe organice. În aceste substanţe muştele depun ouăle şi se înmulţesc foarte repede. Ciclul de reproducere a muştelor în condiţii prielnice este de 4-5 zile.

Înmulţirea rozătoarelor este favorizată de grămezile de reziduuri insuficient tratate în care se găsesc materii necesare hranei lor. Condiţia cea mai importantă a tratării este evacuarea ritmică a reziduurilor, depozitarea, respectiv stocarea lor, cât mai puţin timp şi în recipienţi închişi.

Un efect, cel mai des semnalat este cel al poluării solului, apelor de suprafaţă şi a apelor freatice.

Reziduurile necorespunzător tratate cât şi produsele lor de descompunere, fiind spălate de ape de precipitaţii, se împrăştie şi pătrund în sol. Astfel, se poluează suprafaţa solului pe întinderi mari, după care particulele de sol contaminate şi de materii poluante, prin apele de precipitaţii, pătrund în apele freatice sau în apele de suprafaţă din apropiere (canale deschise, pâraie, râuri, lacuri etc.).

Produsele finale ale descompunerii reziduurilor organice, intrând în contact cu apele din precipitaţii, se alcalinizează sub formă de diferite săruri, în special cloruri, nitraţi şi sulfaţi, conducând la înrăutăţirea calităţii apei şi la creşterea durităţii acesteia.

Reziduurile provenite din procesele de curăţire şi spălare din diferite gospodării individuale, dar mai ales reziduurile proceselor industriale pot ajunge în mediul înconjurător şi prin circulaţia schimbului de materie (alimentarea cu apă, legumicultură etc.) şi deci pot ajunge în organismul uman.

Depozitarea şi tratarea necorespunzătoare a deşeurilor solide menajere pot conduce la poluarea atmosferei. Descompunerea reziduurilor cu conţinut de substanţe organice este însoţită de degajarea unor gaze rău mirositoare (metan, amoniac, hidrogen sulfurat etc.).

Vântul şi mişcările de aer ridică praful din grămezile de reziduuri, poluând atmosfera. Pe arterele de circulaţie murdare, insuficient curăţate, reziduurile sunt zdrobite şi sfărâmate de mijloacele de transport, iar praful fin este ridicat în aer chiar de către aceste mijloace.

Produsele de ardere (fum, funingine, cenuşă) apărute în urma autoaprinderii incomplete a reziduurilor la locurile de depozitare poluează mediul înconjurător pe întinderi foarte mari.

Deşeurile menajere sunt reziduurile solide colectate de la locuinţele populaţiei.                        

Compostarea este modul natural de a recicla resturile organice biodegrababile, de exemplu deșeuri alimentare, gunoi de grajd, frunze, iarbă, hârtie, lemn etc. și transformarea lor într-un îngrășământ organic valoros.

Compostul este cel mai bun îngrasamânt natural pe care îl putem produce. El este mai bogat în substanțe nutritive pentru plante, decât orice îngrășământ artificial. Importanţa compostului, produs igienizat, este că compensează pierderea humusului și redă solurilor cultivate fertilitatea lor naturală.     

Compostând resturile organice accelerăm procesul natural de descompunere și de revenire a materiei organice în sol, în loc ca aceasta să se piardă în gropile de gunoi, de unde nu mai poate fi recuperata după contaminare cu substanțe chimice periculoase.

Deșeurile organice, compostabile, alcătuiesc mai mult de 1/6 din ceea ce aruncă o gospodărie medie la gunoi. Așadar, compostarea poate juca un rol important în aglomerarea gropilor de gunoi și reducerea producției de levigat și de gaz metan. 

Prepararea compostului

Compostarea este un proces biologic natural și fiind o biodegradare controlată, microorganismele responsabile, desfășoară o activitate complexă, condiţionată de patru parametri esenţiali:

  • Oxigenarea: Procentul de oxigen trebuie să fie suficient de ridicat (20% în mediu). Scăderea lui sub 5% indică apariţia procesului anaerobic.
  • Caracteristicile fizico-chimice ale produselor compostării: raportul C/N este în jur de 25-30:1. C/N reprezintă raportul dintre carbonul organic și azot. Acest raport este util pentru a indica viteza de descompunere a materiei organice în sol. Un raport de C/N mai mare de 12 va conduce la un consum mare de azot din sol și acest lucru va conduce la situația de a avea puțin azot disponibil pentru plante, deci raportul trebuie diminuat prin compostare până la valori de 10-12:1.
  • Temperatura va asigura igienizarea (distrugerea germenilor patogeni, a seminţelor de buruieni).
  • Umiditatea de 40-70% este optimală și este necesară activităţii microorganismelor.

Procesul de compostare cuprinde două faze principale:

a. Fază de fermentare/descompunere: degradarea rapidă a materiei organice proaspete de către microorganisme cu degajare de căldură, iar prin temperaturi de 60°C timp de 4 zile se realizează igienizarea compostului. Această activitate bacteriană necesită o aprovizionare cu apă și oxigen.

Faza durează de la câteva zile până la câteva săptămâni. Prin pierderea apei și dioxidului de carbon are loc o scădere în volum (de 30-50%) și greutate (40-60%) din cantitatea iniţială. 

b. Fază de maturare: are loc biosinteza lentă a humusului, care nu necesită nici apă, nici oxigen și poate dura câteva luni până când se atinge gradul de maturare urmărit.

Există diferite forme de a composta deșeurile organice: 

  • individuale, folosind materialele din grădinile de casă;
  • colective, folosind deșeurile organice colectate selectiv de populație și compostate într-o platformă de compostare în apropiere;  
  • composturi de fermă, folosind materiale organice rezultate din funcționarea fermei, împreună cu deșeurile colectate selectiv de populație. Populația care participă la acest proces beneficiază preferențial de compostul produs;
  • composturi realizate de firmele de salubrizare, folosind materialele organice colectate selectiv de populație.   

Formarea platformei de compostare

Baza sistemului o constituie colectarea selectivă a deșeurilor. În urma acesteia este mult mai simplu de pregătit și fermentat un amestec deja selectat, se asigură o bună compostare și fără substanțe toxice.

Bineînțeles că nu poate fi evitată amestecarea întâmplătoare în cursul selectării a altor materiale (bucăți de folie sintetică, alte materiale fără descompunere), proporția acestora însă nu trebuie să depășească 5%, care de altfel vor fi total îndepărtate în cadrul cernerii care are loc la sfârșitul procesului.

Prin colectarea selectivă se are în vedere eliminarea completă a deșeurilor periculoase, de exemplu deșeuri menajere poluate cu metale grele, care în ciuda cernerii ar polua grav compostul final.      

Cele mai importante mijloace pentru realizarea compostului sunt malaxor, material de compost, încărcători, mașini de cernere (măsura de ciur 10 mm).             

Platforma poate fi construită cu structuri simple. Platforma sau depozitul (lada) de compost nu trebuie să depășească o înălțime de 1,5m și o lățime de 2m. Lungimea depinde de locul pe care îl aveti la dispoziție și de cantitatea de deșeuri biodegradabile ce rezultă din gospodărie.

Procesul de fermentare are loc pe un teren cu o structură de șasiu lateral deschis împrejur și acoperit cu prelată sintetică, și pe care se poate realiza în etape o permanență a producției și valorificării. Timpul mediu de fermentare este de 3 luni.

Materialul introdus va fi amestecat prima dată săptămânal, apoi la 10 zile și la sfârșit la 15 zile; dacă umiditatea este prea scăzută, atunci amestecătorul prin construcția sa poate îndeplini și sarcini de umezire.

Află mai multe aici Ghid: Platformele de compostare – organizare şi utilizare.

La capătul platformei ar fi bine să funcționeze și un punct de descărcare pentru tăieturile de lemne și de ramuri, unde oricine ar putea depune resturile de lemn inutile. 

Schemă de activitate:

  • aprecierea materialelor intrate;
  • mărunțirea lemnelor și ramurilor; 
  • așternutul materialelor lemnoase mărunțite pe locul de compostare, într-o grosime de 5-10 cm (pentru aerisire și reglementarea umidității);            
  • mărunțirea deșeurilor compostabile;
  • așternerea deșeurilor compostabile pe tăieturile de lemn;
  • prima amestecare a tăieturilor în grămadă; 
  • prăbușirea grămezii;
  • unirea grămezilor învecinate (economisire de spațiu, utilizarea mașinilor); 
  • amestecare și umezire sistematică;  
  • cernerea produsului final; 
  • depozitarea compostului cernut;
  • ambalarea în saci a compostului cernut pentru fertilizare sau comercializare.

Platforma de compostare trebuie amplasată cât mai aproape de locul de colectare selectivă a materialului de bază. Să nu fie prea aproape de așezăminte, de stațiuni de odihnă, deoarece în cursul fermentației unor cantități mari pot produce mirosuri neplăcute.

Din considerente legate de transport, platformele trebuie așezate cât mai aproape de consumatorii posibili. La dimensionarea corespunzătoare a platformei trebuie avută în vedere circulația prevăzută a materialelor ce intră și ies, bineînțeles, în funcție de acestea și capacitatea de depozitare ce depinde de durata depozitării.

Cel mai potrivit moment pentru a începe să compostați este în primăvară, vară sau toamnă, deoarece procesul de descompunere incetineste sau se opreste în timpul iernii.

Ce resturi pot fi compostate:

Toate resturile de legume și fructe, chiar dacă acestea sunt mucegăite. Pâine veche, prăjituri, fursecuri, biscuiți, crusta de pizza, fidea – orice e făcut din făină. Boabe (fierte sau nefierte): orez, orz, grâu, etc. Filtre de cafea, cafea, pliculețe de ceai.
Condimente vechi. Alimente învechite. Coji de ouă (zdrobite bine). Știuleți de porumb și tulpini. Frunze, iarbă verde sau uscată, paie. Crengi și ramuri. Rumeguș. Ziare tocate. 

Nu pot fi compostate:    

Carne sau resturi de carne, cum ar fi oasele, grăsimi, cartilaj, piele, etc. Pește, solzi sau oase de pește. Produsele lactate, cum ar fi brânza, untul, iaurt, crema de brânză, smântâna , etc.
Grăsimea și uleiuri de orice fel. 

De ce nu puteți composta aceste deșeuri alimentare?

Acestea dezechilibrează structura bogată în nutrienți a altor resturi vegetale și se descompun mult mai greu și la temperaturi mai înalte, la care grămada de compost nu poate ajunge. Atrag rozătoarele și alte animale, etc. Mirosul ar deveni unul insuportabil.

Composturile se pot utiliza la toate culturile agricole, în cantităţi de 15-25 t/ha și, spre deosebire de gunoi, ele acţionează rapid, fiind eficiente o perioadă de minim 1-2 ani.

Când se consideră compostul format?

Compostul trebuie să fie de culoare închisă, cu o structură fărămicioasă și cu un miros plăcut, asemănător cu solul din pădure.

Compostul bine format nu conține sulf sau amoniac, ci doar nitrați. Până se formează compostul, materialul trece prin patru etape: de încălzire, de activitate a aerului, de transformare continuă și de stabilizare a transformărilor în interior.

Dacă procesele decurg într-un mod armonios, după etapa a patra, începe transformarea lentă a compostului într-un pământ cu structură adecvată.

Bibliografie:

  • Gumovschi A. Manualul fermierului pentru culturile de câmp.  Vol.I, Chişinău, 2021.
Andrei Gumovschi
Andrei Gumovschi
Doctor, conferențiar universitar, expert în agricultură durabilă

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Recomandate

Rasa de câini Kangal Turcesc – imagini, descriere, îngrijire

Câinele Kangal Turcesc este o rasă de pază, originară din orașul Kangal, provincia Sivas, Turcia. Câinele este apreciat pentru...

Anghinare – beneficii, plantare și îngrijire

Anghinarea (Cynara scolymus L.) este o plantă perenă, ce se cultivă atât ca legumă, cât şi ca plantă medicinală....

Cultivarea țelinii pentru rădăcini. Sfaturi utile

Cultivarea țelinii pentru rădăcini este recomandat a fi realizată după culturi solanacee (tomate, ardei, vinete, cartofi) sau leguminoase anuale (mazăre,...
‹ adv ›

Comentarii recente

Top Recomandate