România înregistrează 585 de focare active de pestă porcină africană (PPA) în 35 de judeţe şi Bucureşti, cu şase mai puţine faţă de săptămână precedentă, conform datelor publicate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).
Din totalul focarelor care erau active joi, 21 octombrie, 20 erau în exploataţii comerciale şi trei în exploataţii comerciale de tip A. Un număr total de 368.779 de porcine erau afectate în focarele active.
În ultima săptămână au fost stinse un număr de 32 de focare de pestă porcină africană (PPA) din gospodăriile populaţiei, însă au fost înregistrate alte 26 de focare noi de PPA.
Din 2019 şi până în prezent au fost stinse 3.640 focare de pestă porcină africană, dintr-un total de 4.225 înregistrate în perioada menţionată la nivel naţional.
De la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 şi până în prezent, au fost diagnosticate 5.885 de cazuri la mistreţi în 41 de judeţe.
În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreţi se sting după cel puţin 2 ani de la apariţia lor.
Principalele cauze care duc la apariţia de noi focare de PPA sunt:
- intrarea/ieşirea porcinelor în/din exploataţii fără a se solicita medicului veterinar documente care să ateste starea de sănătate a acestora;
- scoaterea animalelor din zonele de restricţie (protecţie, supraveghere, infectată), deci nerespectarea restricţiilor prevăzute în prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/687, care trebuie să se stabilească şi să se aplice în aceste zone;
- sacrificarea animalelor bolnave fără notificarea medicului veterinar, carnea provenită de la acesta constituind în permanenţă o sursă de difuzare a virusului PPA (virusul rezistă în carne congelată peste doi ani);
- nerespectarea obligaţiei de către deţinători de a anunţa medicul veterinar atunci când la porcii pe care-i deţin apar îmbolnăviri şi/sau mortalităţi;
- aruncarea/abandonarea cadavrelor provenite de la porcii morţi de PPA în pădure, păşune, marginea apelor etc;
- nerespectarea măsurilor minime de biosecuritate, în multe exploataţii nonprofesionale aflate în zonele de protecţie şi supraveghere, stabilite şi aprobate în cadrul Centrului Local pentru Combaterea Bolilor (CLCB).
