Top cele mai mari greșeli făcute la plantarea pomilor

„Cu cât mai scurtă este perioada dintre scoaterea pomilor din pepinieră și plantarea acestora, cu atât pomul se prinde mai bine. Dacă pomii au fost stratificați înainte de plantare (au fost depozitați pentru perioada de iarnă în șanțul de stratificare sau în depozite speciale) aceștia sunt deshidratați. De aceea, este recomandat ca înainte de plantare a astfel de pomi, aceștia să fie puși cu sistemul radicular în apă (pe o perioadă de circa 24-48 de ore)”, a explicat Valeriu Manziuc.

„Sistemul radicular necesită examinare înainte de plantarea pomilor. În acest mod sunt depistate rădăcinile traumate, rupte – acestea trebuie înlăturate. Dacă rădăcinile sunt mai groase, locul unde acestea au fost tăiate sau traumate când pomii au fost scoși din pepinieră trebuie reînoit (în special în cazul în care pomii au fost scoși mecanizat). Pomii scoși din pepinieră, de obicei, au rădăcinile mai mari traumate, iar țesuturile afectate, de aceea este important de a executa o tăiere până la porțiunea de rădăcină ce nu prezintă leziuni”.

„După plantare solul în jurul pomului, de obicei, este tasat, însă acest lucru nu asigură un contact tocmai bun între rădăcini și sol. De aceea, este important de realizat mocirlirea pomilor înainte de plantare. Mocirla poate fi produsă și amestecând pâmănt obișinuit sau lut cu apă. Indiferent de amestec, este important ca mocirla să aibă consistența de smântână pentru ca să se lipească de rădăcină. Astfel, rădăcinile au un contact mult mai bun cu solul. Mocirlirea se realizează imediat înaintea plantării”.

„Cu cât solul este mai afânat, cu atât rădăcinile se dezvoltă mai bine. Dacă solul este tasat, oxigenul pătrunde greu în sol. De aceea, este important ca diametrul gropii să nu fie mai mic decât rădăcinile pomului. Dacă solul este fertil, pomii se dezvoltă bine, însă dacă solul nu are o fertilitate bună, în groapa unde urmează a fi plantat pomul, este recomandat de a adăuga sol fertil pentru a asigura pomilor o dezvoltare bună. Totodată, poate fi folosit puțin compost amestecat cu sol, însă acesta obligatoriu trebuie să fie bine fermentat”.

„Pentru dezvoltarea normală a pomilor este suficientă nutriția asigurată de sol. Este o greșeală ce produce consecințe grave – adăugarea îngrășămintelor, în special a celor minerale, în gropile unde urmează a fi plantat pomul. Prin membrană, datorită presiunii osmotice, apa trece în locul unde concentrația soluției este mai mare. Astfel, majorând concentrația de săruri alături de rădăcina pomilor, acestea extrag apa din rădăcină și pomul devine deshidratat. Dacă, totuși, producătorul vrea să administreze îngrășăminte la plantare, acestea trebuie să se afle la o distanță de minim 20 cm de rădăcina pomilor”.

„Alunul și nucul nu au rădăcini fibroase, astfel, prinderea pomilor depinde de micoriză (prezența ciupercilor micorize în sol). Cu cât solul este mai fertil, cu atât sunt mai multe ciuperci micorize. Astfel, înainte de plantarea speciilor precum nucul și alunul este important de administrat îngrășăminte organice bine descompuse, însă rădăcinile pomilor nu trebuie să aibă contact direct la plantare cu aceste îngrășăminte”.

„Este recomandat ca pomii să fie plantați la adâncimea la care au fost plantați în pepinieră. Totuși, există anumite abateri: în cazul în care plantăm prunul altoit pe curcuduș (specie ce emite drajoni), este necesar de plantat puțin mai adânc pomii (cu circa 5 cm) pentru a nu se forma drajoni. Totodată, în livezile superintensive pomii special sunt plantați mai la suprafața solului (10-15cm de la locul altoirii) pentru a regla creșterea acestora. Pe pantă, este necesar de plantat mai adânc pentru a evita spălarea stratului de sol ce acoperă rădăcinile”.

„Este important ca plantarea să fie realizată de două persoane: o persoană fixează pomul, iar alta îl acoperă cu sol și tasează corespunzător. Este necesară cantitatea de circa 10 litri de apă per pom (în dependență de umiditate și sistem). Peste câteva zile, mai poate fi realizată o udare”.