„Agricultura bio funcţionează şi este viitorul” susţine comunitatea internaţională a agriculturii bio, care se reuneşte săptămâna acesta la un congres organizat la Rennes, nord-vestul Franţei, convinsă de rolul pe care îl are de jucat pentru a hrăni mai bine planeta fără a o degrada, informează AFP.
Aproximativ 2.000 de persoane din 50 de ţări s-au înscris pentru a participa la cea de a 20-a ediţie a Congresului mondial al agriculturii bio care se va desfăşura la Rennes începând de luni şi până vineri, atât cu participare fizică cât şi online.
Este pentru prima dată când Franţa găzduieşte această manifestare organizată de IFOAM, Federaţia Internaţională a Mişcărilor pentru Agricultură Ecologică.
„Nu ne-am mai reunit din 2017, data ultimului congres din India. Era timpul să ne revedem”, a declarat americanca Peggy Miars, preşedintele IFOAM. Ediţia din 2020 a acestui congres, care are loc odată la trei ani, a fost anuală din cauza Covid-19.
„Pandemia a relansat interesul pentru alimentele bio, oamenii fac legătura între ceea ce mănâncă şi sănătatea lor”, a subliniat Peggy Miars.
În plus, „schimbările climatice ne afectează pe toţi: secete, incendii, inundaţii şi alte catastrofe”, iar agricultura bio „contribuie la realizarea obiectivelor de realizare durabilă” fixate de ONU pentru 2030, „de acea acum ar trebui să ne asigurăm că mesajele noastre cu privire la avantajele bio sunt înţelese”, a spus Peggy Miars.
Agricultura bio se bazează pe neutilizare produselor chimice de sinteză, reciclarea materiilor organice, rotaţia culturilor şi lupta biologică.
Pentru Nicolas Hulot, fostul ministru francez al Tranziţiei ecologice şi preşedintele congresului, agricultura biologică „nu se face pe spatele naturii ci în complicitate cu ea”. Este „o agricultură care se plasează pe partea soluţiilor în criza ecologică”, pentru a păstra şi chiar „reconstrui capitalul de biodiversitate şi a încerca să ţină sub control efectele schimbărilor climatice”, a declarat Nicolas Hulot.
Eric Gall, director adjunct al Ifoam Europe, a subliniat faptul că pe hectar, emisiile de gaze cu efect de seră sunt mai reduse pentru agricultura bio decât pentru agricultura convenţională. Gall a recunoscut însă că randamentele pentru agricultura bio sunt mai mici şi asta reduce avantajul, „pe kilogram, avem mai mult sau mai puţin acelaşi nivel de emisii ca şi pentru agricultura industrială”.
În schimb, există avantaje în ceea ce priveşte păstrarea carbonului în solurile cultivate bio comparativ cu agricultura convenţională, spune Eric Gall. De asemenea, agricultura bio prezintă „beneficii clare şi dovedite” pentru adaptarea la schimbările climatice deoarece sistemele bio „sunt mai complexe şi mai diversificate”, susţine Eric Gall.
Potrivit Institutului de cercetare în agricultura biologică (Fibl), agricultura bio are „vânt din pupa”, dar în 2019 nu reprezenta decât 1,5% din terenurile agricole la nivel mondial. În acel an, agricultura bio se întindea pe 72,3 milioane de hectare, în creştere cu 1,6% în ritm anual. Jumătate din suprafeţele cultivate bio se găsesc în Australia (35,6 milioane de hectare). În 16 ţări, agricultura bio reprezintă peste 10% din suprafeţele cultivate.
De asemenea, agricultura bio numără 3,1 milioane de producători, cu 13% mai mulţi decât în 2018.
În ceea ce priveşte piaţa bio, ea se ridică la peste 106 miliarde de euro, iar SUA sunt primul consumator, urmate de Germania şi Franţa.
Sursa foto: pueblosmexico.com.mx
