România și Polonia avertizează că posibilitățile de creștere semnificativă a tranzitului produselor agricole ucrainene sunt limitate, în timp ce Ucraina solicită Uniunii Europene sprijin pentru acoperirea costurilor suplimentare de transport generate de restricțiile asupra rutelor maritime.
Potrivit informațiilor publicate de POLITICO, Ucraina cere UE 1,1 miliarde de euro pentru compensarea parțială a costurilor logistice suplimentare.
Kievul susține că un asemenea mecanism ar putea permite exportarea unor volume suplimentare de produse agricole, în condițiile în care rutele alternative nu pot prelua integral cantitățile care ar fi transportate pe cale maritimă.
România: infrastructura are limite de capacitate
România reprezintă una dintre principalele rute alternative pentru exporturile agricole ucrainene, prin porturile dunărene, transportul feroviar și portul Constanța.
Creșterea fluxurilor de marfă, împreună cu condițiile de navigație de pe Dunăre, pune însă presiune asupra infrastructurii existente. În același timp, România trebuie să asigure transportul și comercializarea propriei producții agricole.
Ministrul Agriculturii, Tánczos Barna, a indicat că România încearcă să optimizeze infrastructura și fluxurile logistice existente, însă capacitatea rețelelor nu poate fi extinsă rapid la nivelul necesar unor volume mult mai mari.
În septembrie, România și Ucraina au semnat și un memorandum privind simplificarea trecerii frontierei și dezvoltarea conexiunilor feroviare. Totuși, dezvoltarea infrastructurii necesită timp și investiții, ceea ce limitează posibilitatea unei creșteri rapide a tranzitului.
Polonia nu anunță măsuri pentru majorarea tranzitului
În cazul Poloniei, Ministerul Infrastructurii a transmis pentru POLITICO că nu există în prezent planuri pentru modificarea sistemului astfel încât să fie majorat tranzitul produselor agricole ucrainene.
Problema este sensibilă pentru statele UE aflate la granița cu Ucraina, unde volumele de produse ucrainene transportate prin infrastructura terestră au crescut în ultimii ani și au generat presiuni asupra rețelelor logistice și piețelor agricole.
Ucraina a exportat în septembrie 2,4 milioane de tone de produse agricole
Datele oficiale publicate de Ministerul Politicii Agrare și Alimentației din Ucraina arată că în septembrie au fost exportate 2,4 milioane de tone de produse agricole, reprezentând aproximativ 46% din volumul potențial necesar pentru export.
Din total:
- 1,4 milioane de tone au fost cereale, respectiv 38% din volumul potențial;
- 444.000 de tone au fost oleaginoase – 83%;
- 311.000 de tone au fost ulei vegetal – 64%;
- 280.000 de tone au fost șroturi – 46%.
În ceea ce privește rutele de transport, 54% din exporturi au trecut prin porturile dunărene, 41% au fost transportate pe calea ferată, iar 5% pe cale rutieră.
Ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Vysotskyi, a declarat că, fără acces deplin la porturile de la Marea Neagră, rutele alternative creează o limită de aproximativ 45–50% din capacitatea necesară de export.
Peste 30 de milioane de tone ar putea rămâne neexportate
Într-o declarație prezentată la reuniunea AGRIFISH de la Bruxelles, Ministerul ucrainean al Agriculturii estima că, dacă restricțiile asupra porturilor maritime continuă, peste 30 de milioane de tone de produse agricole ar putea rămâne neexportate până la sfârșitul sezonului.
POLITICO citează o estimare potrivit căreia volumul ar putea ajunge la 35 de milioane de tone, dacă situația actuală persistă.
Diferența dintre cele două cifre reflectă sursele și momentul estimărilor: datele oficiale ucrainene indică peste 30 de milioane de tone, în timp ce cifra de 35 de milioane de tone este prezentată de POLITICO.
Pentru Ucraina, problema are implicații directe asupra fermierilor și asupra finanțării noului sezon agricol. Ministerul ucrainean susține că prețul grâului de clasa a III-a primit de producători a scăzut cu aproape 30% în două luni, ajungând la aproximativ 117 euro pe tonă în august.
Kievul propune compensarea costurilor logistice suplimentare
La Bruxelles, ministrul Taras Vysotskyi a solicitat UE să analizeze un mecanism temporar de compensare parțială a costurilor logistice extraordinare.
Potrivit Ministerului ucrainean al Agriculturii, transportul pe rutele alternative implică un cost suplimentar de aproximativ 50 de euro pe tonă față de rutele deja utilizate în cadrul „Solidarity Lanes”.
Ucraina propune alocarea a 1,1 miliarde de euro pentru dezvoltarea și utilizarea unor rute alternative mai lungi, inclusiv prin Germania și alte direcții. Potrivit estimărilor Kievului, finanțarea ar putea permite exportarea suplimentară a până la 20 de milioane de tone de produse agricole.
Presiune atât asupra exporturilor ucrainene, cât și asupra infrastructurii europene
Situația pune presiune pe coridoarele de solidaritate ale UE, care trebuie să preia o parte din volumele care nu mai pot fi transportate prin rutele maritime.
Pentru Ucraina, prioritatea este menținerea exporturilor și obținerea unor venituri suficiente pentru finanțarea următorului ciclu agricol. Pentru țările de tranzit, principala provocare este capacitatea infrastructurii de a prelua volume suplimentare fără a afecta transportul intern și fluxurile comerciale proprii.
Astfel, problema exporturilor agricole ucrainene rămâne una de capacitate logistică, costuri și acces la piețele externe, iar soluția depinde de combinația dintre rutele maritime, cele fluviale, feroviare și rutiere și de sprijinul financiar pe care UE îl va acorda pentru utilizarea rutelor alternative.
