Problemele care afectează exporturile de cereale prin Marea Neagră și Marea Azov determină exportatorii ruși să redirecționeze volume tot mai mari către alte coridoare.
Marea Baltică a devenit principala alternativă, însă capacitatea acesteia este limitată, costurile sunt considerabil mai mari, iar Letonia și Lituania analizează acum posibilitatea restricționării tranzitului cerealelor rusești.
Potrivit estimărilor, rutele alternative prin Marea Baltică, Marea Caspică și alte coridoare pot prelua împreună doar 10,75–12,25 milioane de tone, echivalentul a 23–26% din potențialul sezonier de export al Rusiei, estimat la 44–45 de milioane de tone.
Situația capătă o importanță suplimentară în condițiile în care porturile din bazinul Azov-Marea Neagră au gestionat sezonul trecut 46,3 milioane de tone de cereale, aproximativ 90% din exporturile rusești de cereale pe cale maritimă.
Letonia și Lituania analizează restricții pentru cerealele rusești
În acest context, Letonia și Lituania iau în calcul măsuri care ar putea limita suplimentar opțiunile exportatorilor ruși, potrivit Reuters.
Guvernul Letoniei intenționează să discute posibilitatea unei interdicții totale asupra exporturilor de cereale rusești care tranzitează teritoriul țării, în timp ce Lituania a transmis că utilizarea infrastructurii sale portuare pentru astfel de livrări este inacceptabilă.
Lituania nu a anunțat, deocamdată, măsuri concrete împotriva cerealelor rusești destinate exportului prin porturile sale. Eventualele restricții nu ar urma să afecteze tranzitul dintre regiunea rusă Kaliningrad și restul teritoriului Federației Ruse.
Posibilele măsuri apar însă exact în momentul în care cererea pentru transportarea cerealelor către porturile baltice crește puternic.
La 18 august, solicitările pentru transportul feroviar al cerealelor către porturile baltice ajunseseră la 5 milioane de tone, comparativ cu 6 milioane de tone solicitate pentru Novorossiisk și Tuapse.
Analiștii estimează că fluxurile de cereale prin Letonia ar putea crește semnificativ încă din septembrie.
Rusia își majorează exporturile prin propriile porturi baltice
În paralel, cresc volumele expediate prin porturile rusești de la Marea Baltică. În prima jumătate a anului, volumul cerealelor manipulate prin aceste porturi a crescut de la 865 de mii la 1,2 milioane de tone. În portul Vîsoțk, volumele au avansat de la 453 de mii la 694 de mii de tone.
În total, porturile din regiunea Leningrad au exportat de la începutul anului 2026 peste un milion de tone de cereale și produse rezultate din procesarea acestora, cu 22% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.
Totuși, posibilitățile de creștere a acestor fluxuri rămân limitate. Capacitatea portului Vîsoțk este estimată la aproximativ 1,1 milioane de tone, iar cea a Sankt Petersburgului la aproximativ 150 de mii de tone.
O extindere importantă este așteptată în trimestrul IV din 2026, când este planificată punerea în funcțiune a unui nou terminal Tekhnotrans, cu o capacitate anuală de 4 milioane de tone.
Chiar și cu aceste investiții, capacitatea disponibilă la Marea Baltică rămâne mult sub volumele exportate în mod tradițional prin porturile sudice.
Ruta baltică este cu 40–50 de dolari/tonă mai scumpă
Pe lângă problema capacității, redirecționarea cerealelor către Baltică implică și costuri logistice mult mai mari.
Grâul cu 12,5% proteină era evaluat în Vîsoțk la aproximativ 250–260 de dolari/tonă FOB, față de circa 212 dolari/tonă FOB în porturile de la Marea Neagră.
Prin urmare, utilizarea rutei baltice poate adăuga aproximativ 40–50 de dolari/tonă la costurile logistice, diminuând competitivitatea cerealelor rusești pe piețele externe.
Nici Marea Caspică nu poate înlocui volumele din Marea Neagră
O altă alternativă este Marea Caspică, unde a fost anunțată dezvoltarea unei capacități suplimentare de transbordare de aproximativ 1,5 milioane de tone.
Totuși, această rută are o capacitate limitată și este orientată în principal către livrările în Iran. O extindere substanțială a exporturilor ar necesita investiții suplimentare în infrastructura portuară și feroviară.
Astfel, rutele alternative nu pot compensa integral o reducere semnificativă a exporturilor prin Marea Neagră în 2026.
Potrivit estimărilor, în scenariul unui blocaj complet al bazinului Mării Negre, 30–35 de milioane de tone din potențialul de export al grâului rusesc ar putea rămâne în afara pieței externe. Volumul ar reprezenta aproximativ 15% din comerțul mondial cu grâu.
În cazul în care perturbările din Marea Neagră persistă, iar accesul la rutele baltice este suplimentar restricționat, o parte importantă din potențialul de export al Rusiei ar putea rămâne nevalorificată.
