Aplicarea Directivei CE privind habitatele şi a Directivei privind păsările trebuie să asigure un echilibru real între obiectivele de conservare şi protejarea culturilor agricole, a efectivelor de animale şi a activităţii fermierilor, susţine Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
„Protejarea biodiversităţii şi dezvoltarea unei agriculturi competitive nu sunt obiective contradictorii. România susţine un cadru european în care măsurile de conservare să fie eficiente, fundamentate ştiinţific şi adaptate realităţilor din teren, iar fermierii să beneficieze de reguli clare, coerente şi predictibile.
Din perspectiva sectorului agricol, aplicarea Directivei privind habitatele şi a Directivei privind păsările trebuie să asigure un echilibru real între obiectivele de conservare şi protejarea culturilor agricole, a efectivelor de animale şi a activităţii fermierilor”, se arată într-un comunicat al instituţiei.
Ministerul Agriculturii a finalizat completarea chestionarului Comisiei Europene aferent procesului de evaluare de tip „test de rezistenţă” (stress test) a Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice şi a Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciei de faună şi floră sălbatică.
Demersul face parte din consultarea publică iniţiată în data de 12 mai 2026 de Comisia Europeană pentru a colecta opiniile statelor membre şi ale părţilor interesate cu privire la modul în care cele două directive funcţionează în practică şi la eventualele dificultăţi, suprapuneri sau sarcini administrative generate de aplicarea acestora, având ca obiectiv simplificarea lor.
În procesul de completare a chestionarului, MADR a avut în permanenţă în vedere susţinerea intereselor fermierilor şi necesitatea asigurării unui echilibru între obiectivele de conservare a biodiversităţii şi desfăşurarea activităţilor agricole în condiţii de predictibilitate şi sustenabilitate economică, precizează sursa citată.
Ministerul Agriculturii aminteşte că în România, populaţiile unor specii precum ursul brun, ciorile şi cormoranii generează pagube importante agriculturii, zootehniei şi acvaculturii, afectând veniturile fermierilor şi continuitatea activităţilor economice.
„Considerăm necesare simplificarea şi accelerarea procedurilor de derogare, precum şi o mai mare flexibilitate a cadrului european, în special pentru statele membre în care anumite specii protejate au atins un statut favorabil de conservare şi înregistrează creşteri semnificative ale populaţiilor.
Managementul acestora trebuie să se bazeze pe date ştiinţifice şi să permită intervenţii adaptate situaţiei naţionale, asigurând concomitent protecţia biodiversităţii, a producţiei agricole, a securităţii alimentare şi a siguranţei publice”, se precizează la finalul chestionarului UE, completat de MADR.
MADR consideră esenţial ca evaluarea Directivelor Păsări şi Habitate să ţină cont de particularităţile statelor membre şi de diversitatea sistemelor agricole europene.
