România trebuie să respecte legislaţia europeană şi obiectivele privind protecţia mediului, fără ca acest proces să genereze sancţiuni disproporţionate sau reguli neclare pentru fermieri, susţine Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, într-un comunicat transmis joi.
În context, MADR precizează că nu a fost consultat înainte de lansarea în dezbatere publică a proiectului de lege privind sancţiunile pentru infracţiunile de mediu, astfel încât nu a putut formula observaţii.
„România trebuie să respecte legislaţia europeană şi obiectivele privind protecţia mediului, fără ca acest proces să genereze sancţiuni disproporţionate sau reguli neclare pentru fermieri. Este în interesul fermierilor să avem ecosisteme sănătoase şi resurse naturale protejate, care stau la baza unei producţii agricole sustenabile.
Cu toate acestea, instituirea unor sancţiuni penale disproporţionate nu reprezintă soluţia pentru atingerea acestor obiective. Tocmai de aceea, orice act normativ trebuie să treacă printr-un proces real de dezbatere publică, transparent şi bazat pe dialog între toate instituţiile implicate şi reprezentanţii sectorului agricol.
Ministerul Agriculturii nu a fost consultat înainte de lansarea în dezbatere publică a acestui proiect, motiv pentru care nu a putut formula observaţii”, se precizează în comunicatul MADR.
În context, instituţia precizează că va transmite observaţiile şi propunerile de clarificare pe care le consideră necesare pentru că obiectivul trebuie să fie o legislaţie clară, echilibrată şi aplicabilă, care să încurajeze o agricultură responsabilă şi să protejeze mediul, fără ca fermierii să fie expuşi unor sancţiuni disproporţionate sau unor interpretări neclare ale legii.
Un proiect de lege publicat recent în transparenţă decizională de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) prevede că sancţiunile aplicate pentru infracţiunile de mediu cresc semnificativ, iar în funcţie de gravitatea faptei pedepsele pot ajunge la 20 de ani de închisoare.
Proiectul stabileşte un sistem gradual de sancţionare a infracţiunilor deja existente în legislaţia privind protecţia mediului, în funcţie de gravitatea faptei şi de efectele produse, respectiv:
- închisoare de la un an la cinci ani pentru fapte susceptibile să provoace decesul sau vătămarea gravă a unei persoane sau daune semnificative mediului;
- închisoare de la doi la şapte ani, atunci când daunele semnificative asupra aerului, apei, solului, ecosistemelor, animalelor sau plantelor s-au produs efectiv;
- închisoare de la trei la zece ani pentru distrugeri sau daune semnificative, produse pe scară largă, care sunt ireversibile ori de lungă durată;
- închisoare de la 10 la 20 de ani, dacă infracţiunea de mediu a avut ca urmare moartea unei persoane.
