România devine tot mai vizibilă pe harta academică internațională, inclusiv pentru studenți din afara Uniunii Europene care caută programe solide în domeniul agricol.
Aline Yangbanda, originară din Republica Centrafricană, este studentă în anul II la masterul de Protecție și expertiză fitosanitară, în cadrul Facultății de Agricultură a Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara.
Parcursul său oferă o perspectivă aplicată asupra modului în care formarea universitară din România poate contribui la rezolvarea unor probleme agricole majore, precum dăunătorii, bolile și siguranța alimentară.
De ce România și de ce un master în agricultură
„Am ales România pentru studiile mele de master datorită calității sistemului de învățământ superior și recunoașterii europene a diplomelor, la care se adaugă posibilitatea de a obține burse oferite de guvernul român”, explică Aline Yangbanda.
Aplicarea online pentru bursă i-a asigurat sprijinul financiar necesar pentru a urma un program de studii performant, fără constrângeri majore legate de costuri.
Interesul pentru Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara a venit în urma unei căutări orientate spre programe dedicate agriculturii durabile și protecției culturilor.
„Această universitate este recunoscută pentru formările sale în agricultură și biotehnologie, iar specializarea Protecția și expertiza fitosanitară corespunde intereselor mele pentru managementul integrat al culturilor”, precizează studenta.
Sosirea la Timișoara a fost un moment important pentru integrarea sa. „Am fost impresionată de bunătatea și primirea călduroasă a locuitorilor, ceea ce mi-a facilitat adaptarea”, povestește Aline.
Orașul i s-a părut echilibrat între istorie și viață studențească activă, iar universitatea – „o instituție serioasă, bine organizată, cu un mediu propice studiilor”.
De ce protecția plantelor contează în Republica Centrafricană
În Republica Centrafricană, presiunea dăunătorilor asupra culturilor este ridicată, iar pierderile sunt frecvente.
„Am ales această orientare pentru a putea contribui la dezvoltarea unor metode de combatere fitosanitară adaptate realităților agricole din țara mea”, explică Aline Yangbanda, subliniind legătura directă dintre protecția plantelor și securitatea alimentară.
Disertația: Helicoverpa armigera, porumbul și micotoxinele
Tema lucrării sale de disertație este una cu impact direct asupra siguranței alimentare. Cercetarea vizează Helicoverpa armigera și rolul acestui dăunător în diseminarea fungilor micotoxigeni în cultura porumbului.
„În Republica Centrafricană se cultivă mult porumb, iar populațiile de Helicoverpa armigera sunt ridicate”, explică ea.
Condițiile climatice, combinate cu atacul larvelor, favorizează acumularea de aflatoxine, fumonisine și deoxynivalenol (DON) produse de fungi precum Aspergillus flavus, Fusarium verticillioides și Fusarium graminearum.
„Fungii pătrund ușor prin leziunile lăsate de larve, iar efectele se răsfrâng asupra sănătății oamenilor și animalelor. Până la urmă, vorbim despre securitatea alimentară”, subliniază Aline.
Cercetarea în România: laboratoare și îndrumare
Procesul de cercetare desfășurat în cadrul universității din Timișoara este, în opinia sa, unul favorabil.
„Accesul la laboratoare este bun, resursele sunt moderne, iar profesorii oferă îndrumare profesionistă și implicată”, afirmă studenta. Acest cadru i-a permis să își dezvolte competențele practice și să își structureze riguros cercetarea.
Integrarea nu a fost lipsită de provocări.
„Limba a fost cea mai mare dificultate la început, deoarece cursurile sunt în română”, recunoaște Aline Yangbanda.
Cu toate acestea, sprijinul cadrelor didactice și mediul academic dinamic au contribuit la o adaptare treptată și eficientă.
Ce poate învăța agricultura centrafricană din experiența României
Cunoștințele dobândite în România pot fi aplicate direct în agricultura din Republica Centrafricană.
„Monitorizarea riguroasă a culturilor, utilizarea rațională a produselor fitosanitare și combaterea integrată pot reduce pierderile și îmbunătăți producțiile”, explică ea.
Într-o agricultură dominată de ferme de subzistență, aceste practici ar putea contribui inclusiv la reducerea pierderilor post-recoltă și protejarea biodiversității.
Motivația și planurile de viitor
Motivația sa în cercetare vine din dorința de a înțelege mecanismele complexe dintre dăunători și boli.
„Mă motivează posibilitatea de a explica modul în care rănile provocate de Helicoverpa armigera devin porți de intrare pentru fungii micotoxigeni”, spune Aline.
Privind în ansamblu, experiența sa în România este „îmbogățitoare, inspiratoare și plină de descoperiri”.
După finalizarea studiilor, își dorește să aplice cunoștințele dobândite în domeniul agricol și nu exclude continuarea activității profesionale în România, dacă va apărea o oportunitate potrivită.
