Conform studiului „Fermier în 2026: Priorități, Provocări și Perspective”, realizat de MKOR la comanda ALCEDO, seceta este provocarea numărul unu pentru fermierii din România, depășind cu 30% preocupările legate de costurile inputurilor.
Cercetarea, realizată pe un eșantion de 250 de decidenți din ferme de peste 100 de hectare, arată că majoritatea au început deja tranziția către practici mai reziliente și tehnologii moderne.
Clima, de la excepție la prioritatea zero
Factorii climatici extremi domină agenda fermierilor. Fenomenele de secetă sunt percepute ca fiind cu mult mai critice decât provocările financiare tradiționale, semnalând o schimbare profundă în modul de planificare agricolă.
Fermierii nu mai văd clima ca pe o variabilă imprevizibilă, ci ca pe un element constant în jurul căruia trebuie construit întregul model de business.
„Studiul confirmă ceea ce vedem zilnic în câmp: fermierul modern a devenit un manager de risc, iar clima este variabila principală”, a declarat Radu Voinea, Director General ALCEDO.
Acesta subliniază că rolul partenerilor din agribusiness este să ofere soluții integrate, care să includă hibrizi adaptați la secetă, consultanță agronomică și acces la finanțare.
73% din fermieri își diversifică culturile
Reacția din teren este concretă și măsurabilă. 73% dintre fermieri își diversifică deja culturile, iar 71% introduc soiuri rezistente la secetă, reducând riscurile asociate monoculturii.
În același timp, 63% dintre producători reduc suprafețele cultivate, preferând strategia “mai puțin, dar mai sigur”.
Totodată, peste jumătate dintre fermieri au apelat la soluții financiare – fie credite, fie cooperative sau compensări – pentru a susține această adaptare accelerată.
Cu toate acestea, investițiile în infrastructura de apă rămân limitate: doar 1 din 5 fermieri are irigații, iar doar 37% au introdus măsuri de conservare a apei în fermele lor.
În planurile pentru 2026–2028, direcția este totuși bine conturată. 86% dintre fermieri au planuri de dezvoltare, prioritizând modernizarea tehnologică, achiziția de utilaje și extinderea suprafețelor lucrate.
Doar 23% dintre ferme au sisteme de irigații automatizate
Dacă echipamentele de bază sunt bine reprezentate în ferme, infrastructura modernă este încă insuficient dezvoltată. Doar 23% dintre ferme au sisteme de irigații automatizate, iar numai 21% folosesc sisteme digitale de monitorizare.
Conștientizarea acestui deficit este însă în creștere. Pentru perioada 2026–2028, aproape jumătate dintre fermieri (48%) planifică investiții în irigații, confirmând că agricultura performantă nu poate exista fără un control al apei și al resurselor.
„Clima a devenit o constantă în jurul căreia trebuie să-ți construiești întregul business agricol”, a declarat Cori Cimpoca, Fondatoare MKOR.
Aceasta consideră că diferența dintre intenție și implementare va fi făcută de accesul la soluții și de capacitatea fermierilor de a lua decizii informate.
Fermele medii – cea mai rapidă capacitate de adaptare
Studiul evidențiază și o tendință interesantă în structura exploatațiilor. Deși fermele mici și mijlocii (100–299 ha) sunt majoritare, fermele medii de 300–999 ha demonstrează cea mai rapidă capacitate de adaptare.
Ele dispun de resursele necesare investițiilor, dar păstrează agilitatea decizională, fără birocrația specifică marilor exploatații. Astfel, devin un indicator important al direcției în care se îndreaptă agricultura performantă din România.
