Tăierea pomilor de cireș este una dintre cele mai importante lucrări din livadă. Ea influențează direct sănătatea copacilor, calitatea fructelor și longevitatea pomilor.
Scopul tăierii pomilor de cireș este de a obține producții stabile și înalte cu fructe calitative ce sunt recoltate la maxim de la nivelul solului.
De asemenea, tăierea trebuie să mențină sănătatea pomilor prin pătrunderea razelor solare în coroană, dar și să fie simplă de executat de către lucrători.
Atunci când efectuăm tăierea pomilor de cireș trebuie să ținem evaluăm câteva aspecte:
- Tipul portaltoiului
- Specificul soiului
- Forma de coroană.
Ce rol are tipul portaltoiului
Portaltoiul determină vigoarea pomului, momentul intrării pe rod, rezistența la boli și adaptarea la condițiile pedo-climatice.
Portaltoaiele de vigoare mai slabă sunt mai productive, intră mai precoce pe rod, dar necesită investiții obligatorii în sisteme de susținere și irigare.
Cum soiul de cireș influențează tăierile
Majoritatea soiurilor de cireș sunt autosterile, adică incapabile de a se poleniza singure. Soiurile autofertile sunt mai productive și, prin urmare, necesită o tăiere mai severă.
Cele mai populare soiuri autofertile sunt Big Star, Black Star, Early Star, Frisco, Lapins, Royal Helen, Skeena, Stella, Sweetheart, seria Prim, Final și câteva soiuri din seria Sweet (Aryana, Saretta, Stephany).
Un alt aspect important ce influențează metoda de tăiere este tipul de fructificare și tendința de depunere a mugurilor de rod: la baza ramurilor de un an sau pe ramuri mai bătrâne. În mare parte la cireș, soiurile sunt din categoria a doua.
Astfel, dacă se taie sever pomi dintr-un soi care depune muguri de rod practic doar pe ramuri multianuale, atunci vom avea doar creșteri vegetative și nu vom strânge roadă.
Soiurile au tendințe diferite de orientare a ramurilor: orizontal, semi-vertical sau vertical. Acest aspect influențează și raportul dintre creșterea vegetativă și fructificarea pomilor, după cum ramurile orizontale tind să se încarce abundent cu muguri de rod, iar cele verticale să crească vegetativ.
Soiurile cu tendință de orientare verticală deseori au necesitatea de a fi legate și orizontalizate pentru a stimula și menține fructificarea.
Pe de altă parte, provocarea la soiurile cu tendință de orientare orizontală a ramurilor este degarnisirea sau golirea bazei pomului, prin urmare este benefică ridicarea nivelului acestor ramuri.
Un sistem potrivit pentru așa tip de soiuri este cel de „masă” ce include două sârme în părțile exterioare ale pomilor la 50-60 cm, iar ramurile de la bază sunt ridicate și menținute deasupra „masei”.
Forma de coroană
Este important să se creeze structura pomilor începând cu pomii plantați și să fie menținută pe durata de exploatare a plantației. Coroana pomilor poate fi aplatizată, semi-aplatizată sau voluminoasă.
Coroana aplatizată include crearea unui perete fructifer pe o structură de susținere. Aici vorbim despre sistemele: candelabru, palmetă, Drapel marchand, bi-baum sau dublu ax, fus subțire, Upright Fruiting Off shoots (UFO).
Sistemele cele mai populare de coroană voluminoasă sunt Kym Green Bush (KGB) și tufa spaniolă. Sistemele semi-aplatizate au forma piramidală și reprezintă o tranziție dintre coroanele aplatizate și cele voluminoase.
Un nou sistem de conducere a pomilor de cireș testat în multiple țări ale lumii este Pergola, similar tendinței la vița de vie sau kiwi.
Principiul de formare implică transferul zonei productive a pomilor la o înălțime de 1,7-1,80 m, cu ajutorul unui sistem de susținere, astfel ca toată producția să fie recoltată de la sol.
Pentru detalii despre sistem accesați acest link.
Cea mai bună perioadă pentru tăieri la cireș
Momentul tăierii influențează vigoarea de creștere și starea fitosanitară a pomilor de cireș. Pomii tăiați în luna iulie au riscul de a provoca creșteri slabe noi care vor reuși să reziste temperaturilor joase din perioada repausului vegetativ.
Tăierile executate după oprirea creșterilor vegetative sau maturarea mugurilor terminali ce ar coincide cu mijlocul lunii august manifestă o reacție hormonală mai moderată la tăiere și prin urmare vom avea creșteri vegetative relativ mai slabe în următorul an.
De asemenea, cicatrizarea rănilor în prezența fructelor are loc în 7-10 zile și nu este necesară acoperirea rănilor cu mastic.
La efectuarea tăierilor în perioada de iarnă-primăvară crește riscul de infecții fungice și bacteriene, cât și scurgeri de gomoză.
Cu toate acestea, dacă se evită tăierea în zilele cu umiditate ridicată și precipitații, aceste riscuri pot fi minimizate.
Principii generale la tăierea pomilor de cireș
Câteva principii generale la tăierea pomilor de cireș relevante în special la sistemul fus, dar și celelalte forme de coroană sunt:
- Unde are loc tăierea se stimulează creșterea vegetativă, pe când unde nu se taie fructificarea este favorizată. Astfel, se scurtează doar ramurile subțiri pandante cu scopul de a le îngroșa pentru a produce pe ele fructe mai calitative. De altfel, aceste fructe vor fi mici în dimensiune. Ramurile de un an se scrutează doar la soiurile autofertile și uneori la portaltoaiele de vigoare slabă, pentru a evita fructificarea prea abundentă și de o calitate redusă.
- Cele mai calitative fructe se formează pe ramuri de până la 4-5 ani. Astfel, ramurile groase mai sus de bază se reînnoiesc la o ramură laterală. Dacă cepul ramurii tăiate este mai mic de 20 cm este riscul ca cepul să nu se ramifice și să se usuce.
- Tendința de creștere a cireșului este dominanța apicală. Prin urmare, formarea unei „umbrele” la vârf și degarnisirea bazei este o provocare pentru producătorii de cireșe. Ramurile de la bază se mențin puternice, iar spre vârf coroana pomului se îngustează.
- Pentru a tempera creșterea vârfului obiectivul este ca el să fie încărcat cu rod, prin urmare să fie „îmbătrânit”, adică o ramură de 2-4 ani. De altfel, vom avea doar ramuri anuale cu creștere necontrolată pe care le vom elimina fiecare an.
- Ventilarea și pătrunderea razelor solare în interiorul coroanei este crucială pentru stimularea depunerii mugurilor de rod și a sănătății pomilor. Astfel, trebuie eliminate sau frânte ramurile de un an verticale viguroase, cât ramurile care se suprapun cu favorizarea celei cu direcție favorabilă sau mai slabe.
În concluzie, tăierea pomilor de cireș este o lucrare importantă pentru menținerea echilibrului între creștere, fructificare și sănătatea pomilor.
Perioada optimă pentru efectuarea tăierilor la cires este între lunile august și octombrie, când riscul de infecții este redus, iar rănile se vindecă rapid.
O tăiere corectă, adaptată soiului și formei de coroană, contribuie la obținerea unor producții stabile și de calitate superioară.
