O criză sistemică care se desfășoară în industria cerealieră în ultimii ani a ajuns la apogeu în mai multe țări, inclusiv Rusia. Pe măsură ce fermierii abandonează masiv producția de grâu, exporturile înregistrează o dinamică negativă neobișnuită.
Vezi și Fermierii polonezi au protestat sâmbătă din cauza prețurilor scăzute la cereale.
Aproximativ 35.000 de fermieri producători de cereale au intrat în faliment în ultimii cinci ani, potrivit Uniunii Ruse a Cerealelor (RGU), principala organizație de profil.
Tendința se accentuează, deoarece majoritatea fermierilor nu mai au rezerve acumulate în perioadele mai profitabile ale industriei.
„Banii din buzunarele fermierilor s-au terminat”, a declarat Arkadi Zloșevski, președintele RGU. „Aceasta se datorează în primul rând taxelor la export, cotelor impuse și înrăutățirii mediului concurențial.”
Taxa la export, introdusă inițial ca măsură temporară pentru a proteja piața alimentară internă de fluctuațiile de preț în timpul turbulențelor globale generate de pandemia COVID-19, a fost menținută mult mai mult decât se aștepta.
„RGU a cerut în repetate rânduri guvernului rus fie eliminarea taxei, fie cel puțin revizuirea formulei de calcul pentru a reduce povara financiară asupra industriei. Însă apelurile constante ale fermierilor au rămas fără răspuns.”
Este clar de ce se întâmplă asta, a spus Kira Remneva, analist local. „Taxele sunt una dintre principalele surse de venit pentru bugetul Rusiei. În 2024, ele au adus circa 133,9 miliarde de ruble (1,6 miliarde USD), iar pentru acest an prognoza este de 187 miliarde de ruble (2,37 miliarde USD).”
Pentru o țară cu deficit bugetar major din cauza sancțiunilor occidentale asociate invaziei Ucrainei și a scăderii prețului petrolului, această sursă de venit este vitală.
„Taxa la export este doar vârful aisbergului”
Fermierii ruși se confruntă și cu alte provocări: înainte de criză, nu aveau nevoie de credite bancare pentru a-și menține activitatea. Acum, împrumuturile au devenit inevitabile, dar imposibil de suportat.
Cu rata cheie a Băncii Centrale a Rusiei stabilită la 18%, creditele bancare ajung să coste 27–28% dobândă.
„Nu are sens să iei bani la asemenea dobânzi. Ce afacere le poate justifica? Poate traficul de arme sau de droguri în America Latină. Pe termen lung, asta va distruge economia”, a spus Serghei Suhobenko, directorul companiei Bison-Iug, cultivator de cereale în sudul Rusiei.
Pe lângă asta, costurile de producție au crescut cu 20% într-un an, din cauza scumpirii combustibililor, energiei și îngrășămintelor, potrivit RGU.
Între timp, prețurile angro la grâu și alte culturi au rămas neschimbate. „Totul se scumpește, în afară de cereale”, a transmis organizația.
Un alt factor care apasă asupra prețurilor este întărirea rublei cu aproape 40% de la începutul anului, ca efect al politicii monetare stricte, ceea ce a făcut ca exporturile să fie mai puțin competitive.
80% din exporturi controlate de cinci companii
În plus, concentrarea exporturilor în mâinile a doar cinci companii, care controlează 80% din livrările din porturile bazinului Azov-Marea Neagră, a redus concurența și i-a forțat pe fermieri să vândă în pierdere.
În ciuda dificultăților, presiunea statului rămâne ridicată. Ministerul Agriculturii promovează asigurarea culturilor, dar fermierii spun că acest mecanism funcționează mai degrabă în interesul unor grupuri influente decât al agricultorilor, care nu primesc despăgubiri reale în caz de pierderi.
Criza, până acum ascunsă în spatele unor cifre oficiale mari la producție și export, începe să iasă la suprafață.
În 2025, suprafața cultivată cu grâu de primăvară ar urma să scadă la 11,8 milioane ha, cel mai mic nivel din ultimul deceniu, iar în Siberia fermierii abandonează un milion de hectare de grâu în favoarea florii-soarelui.
Această orientare masivă către floarea-soarelui aduce însă riscuri de supraproducție și de degradare a solului.
Guvernul rus estimează totuși o producție ușor mai mare de grâu în 2025 (82,8 milioane tone față de 82,6 milioane tone în 2024), mizând pe randamente mai bune.
Fermierii contestă însă aceste cifre, susținând că sunt „doar pe hârtie”, în condițiile reducerii utilizării de îngrășăminte și pesticide.
Criza se simte și în industriile conexe
Efectele crizei se resimt și în industriile conexe. Rostselmash, cel mai mare producător de tehnică agricolă, a vândut în 2024 doar 3.900 de combine – cel mai mic nivel din ultimii 10 ani.
Exporturile de grâu ale Rusiei au scăzut de la 55 de milioane de tone la 41 de milioane de tone, iar numărul țărilor importatoare s-a redus de la 50 la 18.
Astfel, cota Rusiei pe piața globală ar putea să scadă de la 28% în 2024 la 22% în 2025, punând sub semnul întrebării planurile de dezvoltare pe termen lung, care vizau 170 de milioane tone de cereale și 80 de milioane tone de export până în 2030.
Cum toate aceste elemente sunt legate de războiul declanșat de Rusia, iar șansele unui acord în 2025 sunt tot mai mici, perspectiva pentru agricultori este sumbră.
