Suprafaţa agricolă afectată de fenomenele meteorologice extreme înregistrate în ultima perioadă se ridică la aproximativ 4.665 hectare, însă din totalul suprafeţei însămânţate reprezintă în acest moment sub 1%, a declarat pentru AGERPRES Marius Mihai Micu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
„Suprafeţele cele mai afectate de inundaţii sunt în prezent în judeţele Teleorman, Tulcea, Neamţ, Satu Mare, Mureş, Harghita, Alba, Bihor, Cluj şi Gorj, dar cu siguranţă vor fi şi din Galaţi şi Vrancea. Recent au fost căderi de grindină şi furtună în Giurgiu şi Teleorman, deci şi acolo sunt suprafeţe cu probleme. Datele sunt în monitorizare, într-o dinamică, iar acestea se actualizează zilnic. În acest moment suprafaţa totală înregistrată, afectată de inundaţii şi de fenomene meteo extreme, este de aproximativ 4.665 hectare, din care 3.860 hectare de inundaţii şi furtuni şi 804 hectare de căderile de grindină. Aceasta reprezintă mai puţin de 1% din totalul suprafeţei însămânţate”, a precizat Micu.
Potrivit sursei citate, zonele unde au fost cele mai intense fenomene meteo în ultima perioadă sunt cele din estul şi sud-estul ţării, dar conform avertizărilor transmise de meteorologi săptămâna aceasta intensitatea fenomenelor s-a mutat pe zona de vest, sud-vest şi zona de sud şi sud-est.
Culturile agricole care au avut de suferit cel mai mult în urma inundaţiilor sunt orzul, ovăzul şi orzoaica, cu o suprafaţă de aproximativ 1.281 ha, floarea soarelui – 823 ha, porumbul – 566 ha, soia – 442 ha, rapiţa – 340 ha, grâul – 175 ha şi plantele furajere – 106 ha.
În privinţa suprafeţelor afectate de grindină au fost consemnate până în prezent 415 ha cultivate cu grâu, 170 ha cu porumb, 115 ha cu floarea soarelui, 60 ha cu rapiţă şi 45 ha cu mazăre, dar probabil şi aceste suprafeţe se vor extinde, a subliniat oficialul MADR.
Acesta susţine că ploile căzute în ultima perioadă au dus la deprecierea unor culturi agricole în anumite zone, însă nu se cunoaşte, încă, cu exactitate care este suprafaţa totală calamitată şi cât de mult s-au depreciat culturile.
„În prezent, în anumite zone se fac teste pentru recoltarea orzului, iar în altele a început deja recoltatul la această cultură, însă în parametri în care ne aflăm astăzi cu indicatorii de calitate, având în vedere umiditatea crescută din cauza precipitaţiilor căzute, uneori torenţiale, din ultima perioadă. Acestea au dus la deprecierea culturilor agricole, în sensul că avem zone calamitate, însă suprafaţa nu este atât de mare în acest moment, dar nici nu putem spune cu exactitate care este suprafaţa totală, pentru că datele sunt în curs de evaluare. Este o anumită procedură, trebuie să se constituie comisiile, trebuie să treacă fenomenul, să se retragă apa şi pe urmă vedem în ce măsură a fost afectată zona”, a explicat explicat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii.
Având în vedere căderile de precipitaţii din 2021, Micu susţine că anul acesta va fi „categoric un an agricol mai bun faţă de anul trecut”, când secetă pedologică s-a manifestat extrem de intens pe teritoriul ţării.
„În urma precipitaţiilor, rezervele de apă din sol sunt la cote satisfăcătoare apropiindu-se în anumite zone de limitele optime. În mare parte a ţării s-a refăcut rezerva de apă, iar culturile agricole arată bine din punct de vedere al stării de vegetaţie. Categoric va fi un an agricol mai bun faţă de anul trecut dacă situaţia rămâne în parametri actuali şi nu mai există intensificări ale acestor fenomene care afectează culturile agricole. În aceste condiţii, estimăm pentru acest an o producţie de grâu de aproximativ 9,9 milioane tone, la orz estimăm 1,4 milioane tone, la orzoaica de toamnă – 252.000 de tone, iar în ceea ce priveşte orzoaica de primăvara – 191.700 de tone. Aceste informaţii ne sunt comunicate de Direcţiile pentru agricultură judeţene (DAJ), prin ele colectăm aceste estimări. Precizez că sunt doar estimări la momentul de faţă, întrucât pot apărea situaţii în care producţiile agricole să fie afectate”, a transmis Micu.
În ceea ce priveşte estimările de producţie pentru culturile însămânţate în primăvară, reprezentantul MADR a precizat că nu au fost făcute deocamdată, deoarece acestea se află încă în stadii incipiente de vegetaţie.
„După ce va începe procesul de recoltare la culturile însămânţate în toamnă, o să începem şi estimările pentru culturile însămânţate în primăvară. Repet, toate culturile, astăzi, arată foarte bine, în arhitectura unui an agricol bun spre foarte bun, sub rezerva că trebuie să trecem de această perioadă cu fenomene meteo extreme, care iată ne ia prin surprindere. Totodată, observăm că de la an la an trecem de la o extremă la alta, trecem de la secetă, la prea multe precipitaţii. Precipitaţiile în agricultură sunt foarte bune, dar şi aici avem nişte limite: să fie la momentul oportun, în cantităţile necesare, cu manifestarea fenomenelor la o anumită intensitate, şi să nu le avem în perioadele optime de recoltare, pentru că altfel diminuează producţia”, a explicat Marius Micu.
În anul agricol 2020/2021 a fost însămânţată cu culturi agricole o suprafaţă totală de aproape 8 milioane ha, din care 3,107 milioane ha în toamna lui 2020 şi 4,874 milioane ha în primăvară. Deşi suprafaţa programată pentru însămânţare în primăvara lui 2021 a fost de 5,4 milioane ha, s-a realizat doar 90,12% din această suprafaţă.
„Suprafaţa însămânţată cu porumb în primăvară este de 2,6 milioane hectare, cu floarea soarelui, de 1,23 milioane hectare, iar cu legume, 180.000 de hectare. Mai avem 160.000 de hectare cu cartofi, 152.000 hectare cu soia, 89.000 cu mazăre boabe şi 21.000 cu sfeclă de zahăr. Teoretic s-a încheiat procesul de însămânţare din primăvară şi noi avem acum 4,874 milioane hectare, iar suprafaţa programată a fost de 5,408 milioane hectare. Deci am realizat 90,12% faţă de programare. De asemenea, suprafaţa însămânţată în toamnă este de 3,107 milioane hectare, din care, cele mai importante culturi sunt: 2,2 milioane cu grâu, 321.912 hectare cu orz şi peste 430.000 de hectare cu rapiţă. În total, în acest an agricol, avem în jur de 7,9 milioane hectare, conform datelor colectate prin DAJ-uri”, a subliniat Marius Micu.
Nu în ultimul rând, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii a menţionat că anul acesta sistemul antigrindină a funcţionat din plin, începând cu 15 aprilie fiind trase nu mai puţin de 2.627 de rachete pentru protejarea culturilor.
„Începând din 15 aprilie 2021 şi până în prezent au fost trase 2.627 de rachete. Dacă vorbim de locaţiile de unde au fost lansate, avem în Prahova – 962 de rachete, Iaşi – 176, Vrancea – 136, Oltenia – 1.250 şi Timiş – 103. Cu toate că utilizăm acest sistem antigrindină şi am lansat un număr considerabil de rachete în ceea ce priveşte împiedicarea fenomenului de apariţie a grindinei, pentru a nu afecta culturile, totuşi avem o suprafaţă afectată de acest fenomen, până în 1.000 de hectare astăzi”, a transmis el.
În privinţa irigaţiilor, oficialul din ministerul Agriculturii a precizat că au fost solicitări din partea fermierilor la începutul primăverii, unde s-a şi irigat, însă ulterior, după apariţia precipitaţiilor, cererea a scăzut considerabil.
Sursa foto: britannica.com
