Cariera de diatomit de la Pătârlagele ar putea fi readusă la viață grație unui proiect prin care produsul, utilizat anterior pe plan local la producerea de bolțari pentru construcții, să fie transformat într-un biostimulant cu lână pentru plante și un foliant natural pe bază de nanomateriale silicoase, o pulbere care protejează culturile de intensitatea excesivă a luminii solare și de temperaturile ridicate, de peste 32-34 de grade Celsius.
Diatomitul, denumit și diatomită sau pămânțel de diatomee, este o rocă sedimentară formată din depunerea cochiliilor algelor microscopice monocelulare din clasa Bacillariophyceae (diatomee).
Specialiștii arată că produsele pe bază de diatomit, care au un conținut între 85-96% bioxid de siliciu amorf, recunoscute pentru capacitatea lor de a limita dezvoltarea insectelor dăunătoare și a fungilor micotoxigeni în cerealele depozitate, au o acțiune insecto-fungicidă semnificativă și atunci când au fost aplicate foliar.
Cariera de diatomit din orașul Pătârlagele a fost achiziționată de către un investitor din Constanța, care își propune transformarea materialului în produse care pot fi utilizate în agricultură.
Timp de decenii, cariera din Pătârlagele, zona Sibiciul de Sus, a reprezentat o sursă importantă de resurse pentru comunitatea locală. A funcționat mai bine de un secol până în anii ’90, când a fost abandonată, ulterior atrăgând atenția mai multor investitori care au încercat readucerea ei la viață.
„Este o resursă unică la nivel național, se mai găsește pe la Adamclisi o diatomită cenușie și mai este în zona Filia, dar sunt de diverse calități. Sunt constănțean, am preluat de la un amic această carieră acum patru-cinci ani și am reușit cu autoritatea locală să o pun pe picioare. Ceea ce are Buzăul acolo, este o resursă unică la nivel național.
După ce am primit avizul, împreună cu Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie – ICECHIM București, am desfășurat cercetări și am obținut două brevete de inovații pentru diatomita de Pătârlagele.
Acum mai lucrăm la alte două brevete. Vrem să utilizăm diatomita împreună cu lâna și să facem niște peleți pentru agricultură dar și un foliar, avem brevetul de inovație dar din păcate nu am reușit ducem până la capăt demersul, pentru că nu mai avem niciun institut care să ne certifice produsul, să putem pune pe el o etichetă de comunitate europeană.
Trebuie să accesăm o companie privată să putem să ne acredităm produsul. În paralel am desfășurat și o campanie cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului – ICPA București , vrem să aducem cu diatomita un aport de siliciu solurilor sărăcăcioase, în mod special în zona Buzăului, Dobrogei și Olteniei unde are loc fenomenul de deșertificare. Intenționăm să folosim pentru produsele bio”, a declarat proprietarului carierei, Bajdu Stere.
Folosită de localnici la confecționarea bolțarilor, diatomitul ar putea astfel reintra în circuitul economic al țării. Pulberile pentru protecția solară a plantelor sunt alcătuite din materiale care formează pelicule de particule pe suprafața frunzelor.
Aceste pelicule de particule protejează aparatul fotosintetic al plantele de intensitatea excesivă a luminii solare, crescută datorită schimbărilor climatice și de temperaturile ridicate, de peste 32-34 grade Celsius, care inhibă faza de fixare a bioxidului de carbon.
Noutatea este utilizarea diatomitului pentru formarea acestor filme de particule la suprafața frunzelor tratate.
Datorită structurii complexe, care include nano-pori și nanocanalicule, rolul pulberilor de protecție solară pe bază de diatomit nu se limitează la protecția frunzelor împotriva radiației solare.
Potrivit investitorului, pulberea de protecție solară pe bază de diatomit a fost testată cu succes pe diferite plante de cultură, de la măr, piersic, cais, migdal la tomate și vinete, obținându-se sporuri de producție de până la 20% și o semnificativă îmbunătățire a caracteristicilor de calitate a recoltei.
„Am demarat procedurile pentru a funcționa. Până acum, din diatomita de la Pătârlagele făceau blocheți și se utiliza impropriu. Aceea este o resursă unică la nivel național și o faci blocheți din care faci cotețe de porci? Nu se poate asta.
Exploatarea se face acolo de peste 50-60 de ani. Nobel a folosit diatomita prima dată cu trinitroglicerină și a format batonul de dinamită. La noi au folosit-o înainte la cimenturile rapide, are o calitate extraordinară. Diatomita se va măcina și se va însăcui, dar nu putem la acest moment.
Vorbim de o investiție de 500.000 de euro pentru instalații, am cheltuit deja mulți bani. Investiția se va ridica la aproximativ 1,5 milioane de euro, doar în condițiile în care măcinăm și însăcuim cu crearea a 10-12 locuri de muncă în primă fază în carieră.
Din carieră trebuie să măcinăm și avem nevoie de o mică fabrică ce va aduce dezvoltare și pe verticală și pe orizontală. Acum comunitatea locală primește 45% din valoarea redevențelor, 35% Consiliul Județean și 20 % la bugetul consolidat la statului, în afara celorlalte taxe și impozite, în funcție de cantitate extrasă. Până acum au fost extrase cantități mici pentru probele industrale, de laborator”, a mai precizat investitorul.
Potrivit administrației locale, redeschiderea carierei ar contribui la crearea unor noi locuri de muncă în zonă și la atragerea de resurse financiare la bugetul local și național.
„Societatea a fost vândută unui investitor din Constanța, cariera de diatomită se află pe raza orașului, noi avem doar terenul concesionat pe perioada cât deține licențe de exploatare și primim redevență. În momentul în care începe exploatarea, o parte din valoarea materialului de acolo revine comunității locale.
Deocamdată nu au început activitățile. Ultima dată cred că a funcționat prin anul 2006-2007, a mers și după Revoluție o perioadă, înainte se făceau bolțari din chirpici. Toate casele din zona aceasta sunt construite din bolțari de acolo. Diatomita a fost folosită la fabricile de ciment în urmă cu mult timp, apoi local la chirpici unde era o linie de fabricație, din câte știu eu”, a precizat, primarul orașului Pătârlagele, Ion Gherghiceanu.
În cadrul unui simpozion organizat recent de ICECHIM, privind utilizarea resursei naționale de diatomit pentru valorificarea potențialului agriculturii, antreprenorul a precizat că resursa pe care o gestionează va fi pusă la dispoziția industriei și agriculturii românești.
„Scopul și tendința mea este să utilizam această resursă pentru și în interesul companiilor românești, în agricultura românească”, a precizat Bajdu Stere.
Potrivit ICECHIM, folosirea produselor pe bază de diatomit, fie în combinație cu resurse regenerabile, fie pentru intensificarea producției acestora, constituie una dintre axele domeniilor prioritare ale Strategiei Naționale de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2021-2027: Hrană, bioeconomie, resurse naturale, agricultură și mediu și Climă, energie și mobilitate. Până la mijlocul anilor ’90 ai secolului trecut, România a fost cel mai mare producător de diatomit din Europa.
Citește mai multe știri agricole accesând acest link.
