Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) figurează în Catalogul Oficial al Plantelor de Cultură din România și în Catalogul european cu 23 de soiuri omologate, între care și ceapa „Bot de vulpe”, soi pierdut din cultura autohtonă, recuperat din Statele Unite ale Americii, ulterior reabilitat și recunoscut internațional.
Echipa care a lucrat pentru brevetarea soiurilor este formată din cercetătorii Costel Vînătoru, Bianca Mușat, Cristian Șomoiog, Camelia Bratu, Florin Burlan, Adrian Peticilă, Matilda Popescu și Geanina Negoșanu.
„BRGV are omologate și brevetate 23 de soiuri și mai avem în curs de brevetare încă 20 de soiuri. Cele 23 de soiuri sunt înscrise în catalogul național și european al plantelor de cultură, soiuri ameliorate, îmbunătățite, create la BRGV Buzău.
Vorbim despre soiuri vechi reabilitate, cu precizarea că nu mai pot beneficia de denumirea pe care au avut-o altădată. Avem și creații noi și chiar specii noi aclimatizate în România, dovleacul de ceară sau pepenele de iarnă, specie aclimatizată la noi, anghinarea – o premieră, pe care nu o aveam în catalogul oficial spre cultivare, avem un soi de busuioc roșu Săvârșin, cunoscuta ceapă de Buzău care s-a pierdut și recuperată cu greu, varietatea „Bot de vulpe”, a declarat Costel Vînătoru, directorul BRGV Buzău.
Potrivit instituției de cercetare, printre cele 23 de soiuri omologate recunoscute național și european se mai numără usturoiul „Danubis”, perilla roșie „Carmina”, spanacul verde urcător „Ludovic”, castravetele amar alb „Amiral”, tomatele negre cherry, varza „Licurișca”, busuiocul „Miron”, tomata litchi sau tomatele de jar.
„Este un pas înainte pentru noi că am reușit să înscriem aceste varietăți vechi, o muncă de arheologie genetică dacă vreți, să redăm strălucirea de altădată a acestor soiuri. Vorbim de o reprezentativitate a României în Catalogul european.
România arată că are cercetare și realizări și ceea ce este foarte important, aceste creații biologice brevetate sunt rezultate care intră în zona transferului tehnologic, către producători spre multiplicare.
Durata de omologare nu este scurtă, avem nevoie cam de trei ani de testare și încă doi ani de verificare ca o creație să nu fie un plagiat, până să ajungă în catalogul european și acest lucru arată că România este proprietarul acestui patrimoniu.
În ultima ședință au fost omologate 12 soiuri, în primăvara acestui an, patisonul, un dovlecel care în trecut se cultiva în România și a fost scos din cultură, varza Licurișca, o premieră și un brand al Buzăului, o varietate de varză veche care a stat la baza obținerii altor soiuri, o matrice dacă vreți apreciată în țară și străinătate.
Avem un soi de leuștean nou, suntem printre puținele țări care au în cultură această specie, tomate tip kumato omologate, o premieră genetică pentru România”, a precizat cercetătorul buzoian.
Ceapa „Bot de vulpe”, omologată și recunoscută în Catalogul european, a fost recuperată din SUA în anul 2016, după ce în plan autohton soiul aproape că dispăruse.
„Cultivatorii au restrâns suprafețele iar această ceapă „Bot de vulpe” s-a pierdut, numai că băncile de resurse genetice, institutele de afară le-au păstrat pentru că au văzut în ele un mare potențial.
Această varietate au fost recuperată de la banca de gene a SUA. Am adus 50 de semințe pentru început, dar în paralel am scotocit în zona Buzăului toate cătunele și am mai găsit cultivatori care au păstrat varietăți.
S-a reușit reabilitarea acestui soi, a fost al nostru, a fost adus din SUA și acum îl regăsim în Catalogul european ca ceapă românească. Semințele de ceapă „Bot de vulpe” au fost recuperate în jurul anului 2016-2017”, a spus Costel Vînătoru.
BRGV Buzău este singura bancă de profil din România care are ca strategie cunoașterea genotipică și fenotipică, precum și conservarea resurselor genetice vegetale ex situ și in situ, pe termen scurt, mediu și lung, în concordanță cu legislația internațională.
